Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Obligațiile de aplicare a noilor reglementări legislative, operaționalizarea noilor sisteme informatice vamale pentru export (AES-RO), tranzit (NCTS5) și vamă SNI (Sistemul National de Import) schimbă radical modul de lucru din România, așa cum a explicat Cosmin Dinca, Manager (Global Trade Advisory) în cadrul Ernst & Young SRL, la Expoziția și Conferința Black and Caspian Sea Ports & Logistics 2024, desfășurată la începutul lui iulie la Constanța.

Concret, în 2024 există noi sisteme vamale, mai eficiente, mai rapide și mai simple, care fac ca modul de declarare a mărfurilor în vamă să fie total diferit față de ceea ce a fost înainte: nu se mai folosesc document pe hârtie (toate documentele necesare pentru vămuire pentru export și tranzit sunt încărcate electronic), există opțiune de conectare de la sistem la sistem (interfață EDI) pentru export și tranzit, se utilizează semnătura electronică în relația cu autoritatea vamală pentru export și tranzit, există interconectare cu mai multe subsisteme informatice vamale pentru a asigura trasabilitatea (de exemplu, cu EMCS – Sistemul de accize), iar anumite etape de vămuire sunt automatizate.

În prezent există trei noi sisteme IT vamale. AES-RO (noul sistem IT pentru export), online din martie 2024, presupune schimb securizat de informații între ERP-ul exportatorului și vamă (prin interfața EDI) și este legat de subsistemele NCTS5 pentru tranzit și EMCS-RO pentru exporturile de produse accizabile, care au nevoie de monitorizare. Iar operatorilor cu statut de AEO AES-RO le permite, pentru mai multă eficiență în supply chain, să depună declarația de export la biroul vamal responsabil din locul în care sunt stabiliți, în timp ce mărfurile sunt prezentate fizic la vamă la un alt birou vamal (de exemplu, în Portul Constanța).

Al doilea sistem, NCTS5, este online din mai 2024 și permite o procedură de acces mai rapidă la sistemul de tranzit (fără autorizații separate). Declarația de tranzit poate înlocui acum ENS și EXS, iar vămuirea tranzitului se face automat dacă nu este identificat niciun risc.

Iar SNI (National Import Romanian System) ar urma să fie operațional din iulie 2024 și presupune și el comunicare exclusiv online între importator și biroul vamal, acordarea automată a vămuirii la import în anumite cazuri (culoarul cu lumină verde) și simplificări vamale ca EIDR, depozitare temporară sau utilizarea altor regimuri speciale.

Modificările apărute în ultimul timp în ceea ce privește sistemele vamale au avut ca scop reducerea timpului de procesare a documentelor în vamă și un control mai bun al autorității vamale asupra mărfurilor care tranzitează vama română, dar și al declarațiilor și concordanței datelor, deci creșterea eficienței serviciilor vamale, așa cum a subliniat reprezentantul Ernst & Young.

La mai mult de o lună de când Marea Britanie a devenit stat terț UE, putem identifica unele consecințe, între care timpii mai mari de livrare a mărfurilor și aglomerarea frontierelor. Acestea duc la costuri de transport mai mari, la aglomerarea spațiilor de depozitare (proprii, ale importatorului sau exportatorului sau ale operatorilor mari de logistică), costuri adiționale importante cu TVA și taxele vamale în lipsa unor dovezi clare de scutire/amânare/suspendare, accize de achitat pe loc și costuri cu garanțiile vamale.

Pentru toate acestea, Senior Consultant Global Trade Advisory Ernst & Young, Cosmin Dincă (cosmin.dinca@ro.ey.com), sugerează o serie de soluții pe care importatorii le au la dispoziție. În topul acestora se situează aplicarea pentru posibilitatea de a utiliza simplificările vamale (AEO, vămuire la domiciliu, dispense de la garantare, regimuri speciale, vămuire în avans, simplificare în cazul tranzitului). „Autoritățile vamale din România au derulat o amplă campanie privind aplicarea procedurilor simplificate de vămuire, propunându-și să crească această zonă de la 10% la 25% la nivelul birourilor vamale“, precizează acesta în cadrul videoconferinței Tranzit pe tema Brexitului.“ De asemenea, Cosmin Dincă sugerează ca soluție și specializarea cel puțin a unui angajat din cadrul firmei pentru operațiuni vamale și, bineînțeles, adaptarea sistemelor IT la nivelul companiei. „În acest moment nu sunt informatizate toate operațiunile din vamă, dar sperăm să se îmbunătățească substanțial din 2025, când ar trebui să intre în funcțiune toate sistemele prevăzute de codul vamal al UE. În acest moment se derulează programele de achiziții de dezvoltare de software pentru noul sistem de export, de import și tranzit și pentru declarații cu set redus de date. În plus, desfășurăm și activități de conștientizare a operatorilor economici privind avantajul utilizării procedurilor simplificate“, a punctat Constantin Trîmbez, șef Serviciul Destinația Mărfurilor, Regimuri și Taxe Vamale, subliniind că orice operator certificat AEO poate aplica pentru această procedură de tip D.