ETS 2 Archives - Traficmedia

Peste 60% din posturile de șoferi ar putea rămâne vacante în Europa până în 2026, conform estimărilor IRU și ale federațiilor naționale ale transportatorilor, citate de Upply (The outlook for European road freight transport in 2026). Adică aproximativ două milioane de posturi neocupate. Piramida de vârstă oferă o idee mai clară asupra dimensiunii provocării legate de forța de muncă: 30% dintre șoferii activi în prezent în Europa ar urma să se pensioneze până în 2030, 25% dintre cei din Germania au peste 55 de ani, iar în Franța cei cu vârsta peste 50 de ani reprezintă 40% din forța de muncă.

Industria de transport se confruntă în continuare cu dificultăți în atragerea noilor generații, iar una dintre victoriile IRU a fost obținută la sfârșitul lui 2025, odată cu revizuirea directivei privind permisele de conducere, care va permite, în mod special, conducerea camioanelor de la vârsta de 18 ani și conducerea supervizată de la vârsta de 17 ani. În plus, IRU își continuă campania, pledând acum pentru o modificare a regulilor UE privind instruirea periodică a șoferilor de vehicule grele.

O altă provocare cu care se va confrunta industria europeană a transportului în 2026 este, conform aceleiași analize a Upply, Pachetul Automotive, prezentat de Comisia Europeană pe 16 decembrie, care include măsuri pentru sectorul auto, printre care propunerea de a ecologiza flotele de vehicule ale companiilor mari, o modificare a standardului de emisii de CO2 pentru vehiculele grele de marfă și măsuri de simplificare pentru vehiculele comerciale ușoare. Ambițiile inițiale au fost reduse, Comisia eliminând în cele din urmă din propunere cerința de a achiziționa camioane cu emisii zero pentru decarbonizarea flotelor de vehicule ale marilor transportatori. Iar organizațiile profesionale din transportul rutier au salutat succesul acestui demers al lor de a reduce ambițiile inițiale ale Comisiei și faptul că producătorilor de camioane li se permite o flexibilitate mai mare prin modificarea standardelor de emisii de CO2 pentru vehiculele grele.

În plus, transportatorii rutieri sunt pe punctul de a obține o nouă amânare, dorită de ei, cu un an, a integrării acestei industrii în sistemul de comercializare a emisiilor (ETS 2), care deci ar urma să se aplice începând cu 1 ianuarie 2028, în loc de 1 ianuarie 2027. Totuși, ei trebuie să se pregătească încă de acum, deoarece creșterea costurilor va fi semnificativă pentru cei care nu se angajează într-o traiectorie de reducere a emisiilor.

O altă măsură luată, revizuirea directivei Eurovinieta, duce la includerea taxei pe emisiile de CO2 în taxele de drum din tot mai multe țări europene, după ce Germania a dat tonul în decembrie 2023, urmată de Austria, Republica Cehă, Danemarca, Slovacia, Slovenia ș.a. Iar de la jumătatea lui 2026 urmează Olanda și România.

Dacă la aceste reglementări adăugăm rețeaua în expansiune de zone cu emisii reduse din orașe, este clar că transportatorii rutieri au tot interesul să investească masiv în flote mai verzi. Însă costul rămâne un obstacol major în condițiile în care marjele de profit din domeniu sunt atât de mici, mai ales în ultimii doi ani. IMM-urile din transportul rutier de marfă au costuri suplimentare estimate între 100.000 și 150.000 de euro pentru înlocuirea unui camion diesel cu un model electric sau pe hidrogen, ceea ce riscă să accentueze disparitățile dintre marile grupuri de logistică, în stare să suporte aceste costuri, și firmele mici.

Decarbonizarea nu este însă singura transformare tehnologică profundă din Europa. În 2026, Germania a anunțat că va investi masiv în inteligență artificială (AI) și în vehicule autonome. DHL și Daimler Trucks (prin subsidiara sa nord-americană) vor folosi AI pentru a optimiza lanțurile de aprovizionare, reducând astfel costurile și timpii de livrare. Iar Olanda acordă o atenție deosebită camioanelor autonome, mai ales că beneficiază de un ecosistem favorabil, în care conlucrează sprijinul public, mediul academic și infrastructura avansată.

La nivelul Europei însă există o mare diferență între țări în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale în transporturi. Franța, deși ușor în urmă, dezvoltă inovații care sporesc agilitatea și reziliența, pentru a moderniza logistica. Spania este una dintre cele mai dinamice țări europene în ceea ce privește AI, cu peste 2.800 de companii care oferă astfel de soluții și care angajează mai mult de 100.000 de oameni, dar sectorul transporturilor se situează pe ultimul loc în clasamentul domeniilor de activitate care adoptă AI.

Aceste inovații ar trebui să-i permită și ele Europei să scadă cu 30% emisiile din logistică până în 2030, iar tehnologia va deveni tot mai mult un factor cheie de diferențiere competitivă, prevestind o concentrare a sectorului, concluzionează analiștii Upply.

Acord politic pentru decalarea calendarului ETS 2

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au convenit, pe 9 decembrie, asupra amânării cu un an a intrării în vigoare a sistemului ETS 2 aplicabil clădirilor și transportului rutier, în cadrul acordului provizoriu privind noile obiective climatice ale Uniunii Europene pentru anul 2040. Decizia mută lansarea efectivă a mecanismului din 2027 în 2028, cu scopul declarat de a reduce riscul unor creșteri bruște ale prețurilor la combustibili și de a permite o tranziție mai ordonată pentru sectoarele vizate.

Această ajustare de calendar a fost considerată compatibilă cu noul obiectiv european de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040, fiind prezentată ca o măsură de fine-tuning care nu afectează traiectoria generală de decarbonizare, ci urmărește o implementare mai echilibrată și mai predictibilă a politicilor climatice.

Corelarea ETS 2 cu fondul social pentru climă

Un argument central în favoarea amânării a fost necesitatea unei coordonări mai bune cu Fondul Social pentru Climă, instrument creat pentru a sprijini gospodăriile și întreprinderile, în special pe cele mici și mijlocii, în absorbția costurilor generate de tranziția energetică. Decalarea aplicării ETS 2 până în 2028 este văzută ca o oportunitate de a sincroniza mai eficient măsurile de sprijin financiar cu momentul în care semnalul de preț al carbonului va începe să se reflecte efectiv în costurile combustibililor.

În lipsa acestei corelări, există riscul ca impactul economic al ETS 2 să se manifeste înainte ca mecanismele de compensare să fie complet operaționale, ceea ce ar putea accentua presiunea asupra consumatorilor finali și a operatorilor economici din sectoare cu marje reduse.

Ajustări tehnice pentru limitarea volatilității pieței

Acordul politic integrează abordarea tehnică propusă de Comisia Europeană la sfârșitul lunii noiembrie 2025, care vizează modificări ale rezervei de stabilitate a pieței ETS 2, dedicată combustibililor pentru clădiri și transport rutier. Comisia a subliniat că, în absența unor mecanisme de amortizare, primele etape ale ETS 2 ar putea fi caracterizate de volatilitate ridicată a prețurilor certificatelor de CO₂, cu efecte imprevizibile asupra costurilor energiei.

Prin aceste ajustări, obiectivul este de a menține un echilibru funcțional între disponibilitatea cotelor și reducerea progresivă a emisiilor, evitând atât supraoferta, care ar dilua semnalul de preț, cât și deficitul abrupt, care ar genera creșteri rapide ale costurilor pentru utilizatori.

Amânarea nu suspendă obligațiile de monitorizare și raportare

Deși faza operațională a ETS 2 este amânată până în 2028, cadrul legislativ nu modifică obligația de colectare, monitorizare și verificare a datelor, care a intrat deja în vigoare în 2025. Sistemul de monitorizare, raportare și verificare (MRV) va continua să funcționeze, asigurând acumularea de date relevante privind emisiile asociate consumului de combustibili în sectoarele vizate.

Aceste informații vor constitui baza pentru stabilirea cotelor inițiale, evaluarea impactului economic și ajustarea mecanismelor de stabilitate ale pieței înainte de lansarea completă a ETS 2. Din această perspectivă, perioada de tranziție este utilizată nu ca o pauză, ci ca o fază de calibrare tehnică și instituțională.

ETS 2, un mecanism distinct de ETS-ul existent

ETS 2 este conceput ca un sistem separat de plafonare și comercializare față de ETS-ul existent, care funcționează din 2005 și acoperă în principal industria grea și producția de energie. Legislația adoptată în 2023 extinde logica prețului carbonului către sectoare unde reducerea emisiilor a fost mai lentă, respectiv clădirile, transportul rutier și anumite activități industriale de mică amploare.

Spre deosebire de ETS-ul clasic, ETS 2 funcționează în amonte, obligația de achiziție și returnare a certificatelor de CO₂ revenind furnizorilor de combustibili. Aceștia vor include costurile aferente în prețurile finale, transferând astfel semnalul de preț către utilizatorii finali într-o manieră indirectă, dar uniformă la nivelul pieței.

Implicații pentru transport, construcții și logistică

Pentru sectoarele transportului rutier, construcțiilor și activităților logistice conexe, ETS 2 reprezintă o schimbare structurală în modul de formare a prețurilor energiei. Introducerea unui preț al carbonului la nivelul combustibililor este menită să stimuleze investițiile în eficiență energetică, electrificare și tehnologii cu emisii reduse, însă ridică, în același timp, preocupări legate de competitivitate și de impactul asupra costurilor operaționale.

Amânarea până în 2028 este percepută de numeroși actori din piață ca un răgaz necesar pentru adaptare, în special într-un context în care infrastructura alternativă și capacitatea de investiție variază semnificativ între statele membre și între diferite tipuri de operatori economici.

Următorii pași instituționali și intrarea în vigoare

Din punct de vedere procedural, acordul provizoriu trebuie să fie confirmat printr-un vot final în plenul Parlamentului European și prin ratificarea de către Consiliu, înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Odată finalizată această etapă, cadrul juridic va confirma oficial debutul fazei operaționale ETS 2 în 2028.

Până atunci, colectarea datelor și pregătirea mecanismelor de stabilitate ale pieței vor continua să joace un rol central în evaluarea efectelor potențiale asupra sectoarelor cu consum energetic ridicat și structură fragmentată, caracterizate printr-o prezență semnificativă a operatorilor mici și mijlocii.

O tranziție etapizată, nu o schimbare de direcție

Amânarea ETS 2 nu indică o renunțare la obiectivele climatice ale Uniunii Europene, ci o ajustare de ritm menită să reducă riscurile economice și sociale asociate unei implementări prea rapide. Stabilitatea pieței certificatelor de CO₂ și gestionarea progresivă a cotelor rămân condiții esențiale pentru evitarea șocurilor de preț și pentru asigurarea unei tranziții treptate în sectoare esențiale pentru economie.

În acest context, decizia de amânare până în 2028 este prezentată ca o măsură de echilibru între ambiția climatică și realitățile economice, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze atât obiectivele de decarbonizare, cât și competitivitatea industrială.