Scaderea de 2% in primele trei luni pentru exporturile de autoturisme si echipamente pentru transport este ingrijoratoare, considera analistii Euler Hermes intr-o analiza publicata marti.
Primul trimestru al anului 2020 a adus cea mai accentuata contractie a comertului mondial cu marfuri din 2009 pana in prezent, iar indicele Trade Momentum, dezvoltat intern de Allianz, indica faptul ca trimestrul 2 poate avea o contractie chiar si mai puternica, arata sursa citata.
Luna aprilie ar putea inregistra o scadere de 13% in acest an fata de anul 2019. „Comertul mondial, per ansamblu, s-a contractat cu -2,5% trimestrul acesta, fata de acelasi trimestru al anului trecut, in luna martie inregistrandu-se o a treia cifra negativa (-1,4% fata de aceeasi luna a anului trecut si o scadere de -4,3% anual). In martie, exporturile Chinei si-au revenit, crescand cu +12,4% fata de aceeasi luna a anului 2019 (+ 2,3% anual) pe masura ce economia a fost repornita, in timp ce zona euro a suferit cea mai mare lovitura, o scadere de -7,7% fata de aceeasi luna a anului trecut (-10% anual), intrucat au fost afectate marile economii. Ne asteptam ca in al doilea trimestru sa se ajunga la nivelul cel mai de jos, jumatate din PIB-ul global fiind sub influenta masurilor de urgenta in aprilie, iar exporturile chineze fiind direct influentate de caderea cererii”, se arata in analiza citata de Agerpres.
In ceea ce priveste Romania, analistii Euler Hermes considera ca scaderea chiar si de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul masini si echipamente pentru transport este ingrijoratoare, atat din perspectiva cererii in scadere pronuntata, cat si al ponderii uriase de 48% in total exporturi.
„Romania (…) nu este in topul celor mai mari exportatori. Adeptii unor convingeri populiste ar putea chiar sugera ca performanta in cazul unei tari care a 'sfidat' scaderea din primul trimestru a economiei Uniunii Europene inregistrand aproape in oglinda o crestere de 2,7% s-ar putea replica si in al doilea trimestru. Reversul asteptat pentru si partial pentru luna mai pare insa sa fi fost deja anuntat din primul trimestru. Importurile s-au dovedit mult mai inelastice la masurile restrictive aplicate economiei incepand cu luna martie, scazand cu doar 1,8%, in timp ce exporturile s-au prabusit cu 11,3%. De altfel, la nivelul intregului trimestru 1, exporturile au pierdut 2,6%, in timp ce importurile au urcat usor cu 1,3%, adancind deficitul comercial deja existent. Fiind totusi o tara cu o diversificare mai redusa a economiei in sectorul de servicii, impactul asupra Romaniei, desi major, nu ar trebui sa se situeze chiar in chenarul de tari cel mai grav afectate. Reluarea productiei de masini la inceputul lunii mai chiar daca este un semnal pozitiv mentine gradul de incertitudine asupra evolutiei exporturilor in 2020. Scaderea chiar si de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul masini si echipamente pentru transport este ingrijoratoare, atat din perspectiva cererii in scadere pronuntata, cat si al ponderii uriase de 48% in total exporturi”, afirma acestia.
Un studiu realizat de Euler Hermes, liderul global in asigurarea de credit comercial si un specialist in domeniul garantiilor si al colectarii creantelor, pune in evidenta principalele puncte forte, dar si punctele slabe ale sectorului auto, intr-o perioada in care vanzarile de masini scad atat la nivel global, cat si european.
Astfel, printre punctele forte ale acestui sector se numara intensificarea apetitului consumatorilor pentru vehiculele alimentate cu energie alternativa si pentru noile servicii de mobilitate, diversitatea nevoilor locale (de exemplu, masini de oras in China sau pick-up-uri in Thailanda), cererea dinamica de pe pietele emergente (o crestere a clasei de mijloc si o rata scazuta a echipamentelor), sustinand perspectivele pe termen mediu ale pietei, cererea de modelele premium si vehicule sportive mai mari, care sustin profitabilitatea producatorilor de automobile, si expertiza actorilor stabili in probleme de diferentiere (de exemplu, design), de productie si de lant de aprovizionare.
Iar punctele slabe ale industriei producatoare de masini sunt incetinirea nevoilor de reinnoire si a prevalentei de conducere mai mici in randul tinerei generatii in orasele mari ale pietelor mature, propunerea de valoare a vehiculelor electrice pe termen scurt, datorita costului bateriei, gamei de actionare si extinderii retelei de incarcare, intensificarea cerintelor de mediu (poluare, emisii de CO2), care necesita investitii grele si care determina preturi ridicate la masini, dependenta de vanzarile de masini noi pe baza masurilor publice (subventii, scutiri de taxe), a politicilor monetare (costul imprumutului), a preturilor petrolului (costurile de functionare) si a preturilor pe piata de second-hand, precum si cresterea competitiei de catre giganti si start-up-uri in domeniul tehnologiilor de conducere conectate si autonome.