Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Potrivit datelor furnizate de agenții economici, înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), la nivel național există un total de 52.331 de locuri de muncă vacante.

Acestea acoperă diverse domenii și niveluri de calificare și reflectă oportunități pentru cei care se află în căutarea unui loc de muncă din diferite sectoare ale economiei. Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibile pentru posturile de curier (4.259); muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor (2.881); agent de securitate (2.848); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (2.338); manipulant mărfuri (2.001); lucrător comercial (1.888); ambalator manual (1.815); muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (1.049); dulgher – restaurator (1.011); conducător auto transport rutier de mărfuri (947); ajutor bucătar (924) etc.

Din totalul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 2.539 sunt adresate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate; agent de vânzări; consilier/expert/inspector/referent de specialitate financiar-contabilitate; programator; administrare cont etc.), 8.130 pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale (lucrător comercial; agent servicii client; conducător auto transport rutier de mărfuri; asistent maternal; operator introducere, validare și prelucrare date etc), 10.801 pentru persoanele cu studii profesionale (manipulant mărfuri; lăcătuș mecanic; ambalator manual; șofer de autoturisme și camionete; confecționer asamblor articole din textile etc.), restul de 30.861 de locuri de muncă fiind destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale (curier; agent de securitate; muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor; muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet; muncitor necalificat în industria confecțiilor etc).

Baza de date este actualizată în timp real în funcție de informațiile furnizate de angajatori, așa cum și valabilitatea ofertelor și numărul de repartiții emise pentru ocuparea acestor poziții. Persoanele interesate pot accesa oferta locurilor de muncă vacante la nivel național prin intermediul site-ului www.anofm.ro, în secțiunea dedicată acestui scop.

252 de locuri de muncă sunt vacante în Spațiul Economic European 

Prin intermediul rețelei EURES România, angajatorii din Spațiul Economic European oferă un total de 252 locuri de muncă vacante. Din acest total, Spania are disponibile 66 locuri de muncă, care includ poziții pentru lucrători în agricultură (pentru culesul fructelor roșii) și ingineri specializați în domeniul feroviar. Totodată, Finlanda – 39 locuri de muncă pentru: mașiniști CNC; medic generalist (servicii de gardă); asistent medical autorizat; medic generalist;

medic generalist (servicii de gardă); asistent medical autorizat; medic generalist; Germania – 32 locuri de muncă pentru: tehnician în mecatronică auto (carosier auto); muncitor în producție; tehnician service; mecatronist; lucrători în producție – procesare produse din carne; tehnician electronist; fizioterapeut; sudor; Letonia – 30 locuri de muncă pentru: sudor; Malta – 28 locuri de muncă pentru: inginer automatizare asigurarea calității; manageri dezvoltare afaceri; șofer taxi; bucătar; Danemarca – 25 locuri de muncă pentru: sudor; tehnician industrial; Belgia – 14 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat în agricultura (pentru recoltarea de căpșuni); tehnician rețele de telecomunicații; macaragiu; electrician tensiune medie; electrician iluminat stradal; Suedia – 10 locuri de muncă pentru: măcelar/tranșator; Austria – 5 locuri de muncă pentru: tehnician producție; Norvegia – 3 locuri de muncă pentru: supraveghetor ferma; bucătar.

Persoanele interesate să găsească locuri de muncă în Spațiul Economic European pot consulta ofertele disponibile accesând www.anofm.ro/EURES. De asemenea, cei interesați se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă din domiciliu sau reședință, pentru a primi asistență și informații suplimentare. Datele de contact ale acestor agenții pot fi găsite pe site-ul www.anofm.ro.

În ce domenii mai este criză de lucrători şi în ce domenii sunt prea mulţi angajaţi disponibili?

Factorii care stau la baza penuriei de forță de muncă în Europa și modul de abordare a acesteia este un subiect fierbinte aflat în centrul a două rapoarte elaborate de Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), care au fost lansate pe 29 martie la Bruxelles.

Raportul EURES privind deficitul și excedentul de forță de muncă 2022, realizat de Autoritatea Europeană a Muncii, oferă detalii despre deficitul și excedentul de forță de muncă, cum ar fi amploarea și gravitatea acestora în UE27, plus Norvegia și Elveția. În plus, raportul conține informații despre factorii care determină deficitul și surplusul de forță de muncă, cum ar fi noile tehnologii, tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, îmbătrânirea forței de muncă și condițiile de muncă și de angajare.

Cele mai răspândite ocupații deficitare sunt cele din domeniul software, al asistenței medicale, al construcțiilor și al meseriilor inginerești, în timp ce cele mai mari excedente se înregistrează în ocupațiile legate de birocrație, în ocupațiile primare și profesionale din domeniul științelor umaniste și al artelor.

*Sursă: Analiza datelor transmise de birourile naționale de coordonare EURES

Context pentru tendința pieței forței de muncă din 2022

O serie de șocuri au zguduit economia europeană într-o perioadă scurtă, între 2008 și 2020. După o creștere prelungită, ca urmare a crizei financiare din 2008, economia și piața forței de muncă din Europa au suferit în 2020 o cădere abruptă, din cauza Covid-19. PIB-ul real a scăzut cu 6,1% în doar 1 an, ca urmare a blocajelor economice care au avut loc în timpul pandemiei. Ratele de inactivitate au crescut ușor în timpul pandemiei, ceea ce indică faptul că este posibil ca unele persoane să se fi retras de pe piața forței de muncă în timpul pandemiei, dar ratele de inactivitate au revenit la nivelurile anterioare pandemiei în cursul anului 2022.

Una dintre cele mai izbitoare constatări din raport este amploarea dezechilibrului actual dintre cererea și oferta de forță de muncă în Europa. Aproape 400 de ocupații diferite au fost clasificate de cel puțin o țară ca fiind deficitare, în timp ce 321 de ocupații diferite au fost identificate de cel puțin o țară ca fiind excedentare. Există 38 de ocupații specifice care sunt clasificate în raport ca fiind deficitare pe scară largă. Cele 38 de ocupații deficitare au fost dominate de trei grupe de ocupații: ocupații artizanale, ocupații din domeniul sănătății și ocupații legate de software.

Au existat 37 de ocupații specifice care au fost clasificate în raport ca fiind ocupații cu excedent larg răspândit.

În calitatea sa de Birou european de coordonare a EURES, ELA are mandatul legal de a facilita furnizarea de informații privind deficitul și surplusul de forță de muncă și, prin urmare, elaborează acest raport anual. Actualul raport (2022) depășește edițiile anterioare, prin accentul mai mare pe impactul dezechilibrelor forței de muncă din Europa asupra grupurilor vulnerabile și prin explorarea factorilor care dau naștere la dezechilibrele forței de muncă în Europa.

Analiza cantitativă se bazează pe un chestionar distribuit birourilor naționale de coordonare EURES (NCO) din toate cele 31 de țări participante la rețeaua EURES. Sursele suplimentare utilizate sunt date extrase din baza de date europeană a forței de muncă (LFS), previziunile CEDEFOP și surse de date naționale.

Analiza calitativă, care explorează contextul în care apar dezechilibrele forței de muncă, a constat într-o analiză a literaturii de specialitate axată pe cauzele dezechilibrelor forței de muncă. Informațiile au fost apoi confruntate cu constatările obținute în urma a 3 întâlniri ale grupurilor de lucru pe forţă de muncă. Un chestionar suplimentar (calitativ) a fost distribuit acestui grup de reprezentanți din cele 31 de țări, solicitând opiniile acestora cu privire la o serie de aspecte legate de dezechilibrele forței de muncă – în special impactul regionalizării și al mișcărilor transfrontaliere asupra dezechilibrelor forței de muncă.