Europa Centrala si de Est Archives

Upply a realizat un sondaj având ca temă diversificarea lanțului de aprovizionare și a urmărit evoluțiile recente din comerțul mondial, care contribuie la identificarea tendințelor pe termen scurt. Modificările observate pot fi afectate de mai mulți factori, cum ar fi redeschiderea Chinei și inflația, și pentru a completa imaginea de ansamblu a diversificării lanțului de aprovizionare analiștii Upply au dedicat o secțiune investițiilor străine directe (ISD, sau în engleză FDI) din anumite țări și regiuni promițătoare pentru diversificare. Iar această analiză indică bine și tendințele pe termen lung.

În ansamblu, statisticile ISD din 2022 sugerează că investitorii au acordat prioritate opțiunilor de nearshoring și de… prietenie, adică și-au diversificat relațiile cu țările mai apropiate de bazinele lor de consum și/sau țările prietenoase, așa cum reiese și din graficul alăturat.

În cazul Europei, creșterea afluxului de ISD a avut loc în mai multe țări centrale și estice (ECE) și în Peninsula Iberică și Suedia, iar în cele două Americi afluxul de ISD a crescut cu 12% în Mexic în 2022, cea mai mare cifră din 2015 încoace.

India se remarcă drept principalul beneficiar al strategiei nearshoring/prietenie, atractivitatea sa provenind din potențialul de centru de producție și din piața uriașă de consum. În afară de o creștere cu 12% a ISD în 2022, este surprinzător să observăm că numărul de noi proiecte de cercetare și dezvoltare din India a fost în 2022 la fel de mare ca în SUA, Marea Britanie și China la un loc.

În ceea ce privește Asia de Sud-Est, creșterea cu 21% a numărului de proiecte greenfield din 2022 reflectă atractivitatea acesteia ca opțiune de diversificare, însă ISD variază de la un stat membru la altul, așa cum se poate vedea din același grafic. Țările mai conectate la industria auto – Indonezia și Thailanda – au generat o creștere pozitivă a afluxului de investiții, deoarece prima are cele mai mari rezerve de nichel, o materie primă critică pentru bateriile vehiculelor electrice, iar a doua a fost mult timp hub-ul regional al industriei producătoare de automobile. În schimb, Vietnam și Malaiezia, care sunt mai cunoscute când vine vorba de mașini electrice, au suferit contracții în investiții. Valoarea ISD în Vietnam a scăzut timp de doi ani consecutivi, iar un sondaj recent al Camerei de Comerț Europene din Vietnam consideră că principalele motive pentru asta sunt cererea scăzută la nivel mondial și incertitudinea politică și legislativă din țară.

Situația insolvențelor din regiune a fost afectată în ultimii 2 ani de diverse condiții economice, masuri de sprijin și modificări legislative. Pandemia de COVID a declanșat o decelerare economica, cu o scădere de 4% a creșterii regionale. „În 2021, regiunea ECE a înregistrat o creștere economica de 5,5%, dar este de așteptat ca acest trend sa se disipeze în acest an, cu o rată de creștere estimată de 3,2%”,a declarat Grzegorz Sielewicz, economist Coface pentru Europa Centrala si de Est. „Toate țările ECE sunt susceptibile de a suferi de pe urma consecințelor, directe si indirecte, ale războiului Rusia-Ucraina. Tarile baltice urmează sa înregistreze cele mai slabe rate de creștere datorită legăturilor lor comerciale cu Rusia.”

După o scădere a insolventelor in regiune in 2020, acestea au crescut in 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Aceasta creștere a fost anticipata pe fondul intențiilor guvernelor de a reduce masurile de sprijin. Media ponderata a PIB-ului regional calculata pe baza dinamicii insolventei tarilor a indicat o creștere de 34,7% in 2021 fata de anul precedent (creștere de +1,5% excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut in principal din cauza noilor proceduri).

Șapte tari au înregistrat un număr mai mare de insolvente comparativ cu anul precedent (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia), iar cinci tari au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia si Slovenia). Polonia a cunoscut un număr aproape dublu de insolvente, în mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultăți de lichiditate din cauza pandemiei. Chiar si in ciuda unei astfel de creșteri, rata insolventei in Polonia, adică ponderea numărului total de proceduri raportat la numărul total de companii active, a ajuns la 0,06%, ceea ce înseamnă ca doar 6 din 10.000 de companii din Polonia au inițiat astfel de proceduri.

Rate de insolventa mult mai mari au fost înregistrate in tarile in care insolventele sunt ceva mai comune, adică +1,61% in Croația si +3,31% in Serbia.

Insolventele în Europa Centrala și de Est

Situația economica globala din ultimii 2 ani a generat un mediu plin de provocari pentru companiile din ECE. Redresarea economica care a inceput la jumatatea anului 2020 a fost mai rapida decat se astepta si a declansat cresterea cererii, in special din sectorul prelucrator. Preturile marfurilor energetice, transportului si diferitelor metale si inputuri utilizate in procesele de productie au crescut.

În unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de productie. Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a caror penurie a dus la un numar redus de schimburi si la inchiderea temporara a fabricilor auto. Costurile mai mari ale energiei si combustibilului pe fondul cresterii preturilor la inputuri de productie au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evolutii globale s-au reflectat in situatia companiilor din Europa Centrala si de Est datorita prezentei lor in lanturile de aprovizionare si in contextul legaturilor comerciale stranse ale regiunii cu Europa de Vest.

O nouă provocare se adaugă pandemiei de coronavirus, care afecteaza economiile si companiile: invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia a contribuit rapid la cresterea preturilor la energie, deoarece Europa rămâne dependenta de importurile de petrol, gaze naturale si cărbune din Rusia. În plus, ambele țări sunt producători și exportatori importanți de mărfuri agricole. Producția agroalimentara este, de asemenea, direct influențată de prețul îngrășămintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependenta de îngrășămintele importate din Rusia si Belarus. In plus, preturile globale mai mari si penuria de metale din cauza războiului au exacerbat si mai mult întreruperile lanțurilor de aprovizionare. Acești factori au condus la o creștere suplimentara a preturilor la energie si inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE. În plus, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor este, de asemenea, o problema pentru posibila bază de clienți a companiilor. Economiile ECE au înregistrat o inflație accelerată, în principal din cauza creșterii preturilor la energie, dar și a prețurilor tot mai mari la alimente. Rusia rămâne o destinație comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru țările baltice. Exporturile și importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. Mai mult, invazia rusă a Ucrainei a declanșat o criză umanitară cu repercusiuni economice. Deși se așteaptă ca toate tarile ECE sa înregistreze rate de creștere economică mai scăzute in 2022 în comparație cu cele estimate înainte de război, afluxul de refugiați ucraineni ar putea susține creșterea regionala cel puțin pe termen scurt.