Europa Archives - Pagina 4 din 52

Autostrada Brașov–Bacău nu este doar un proiect de infrastructură rutieră, ci o investiție strategică ce poate schimba fluxurile de transport dintre estul și vestul țării. Conectată la autostrăzile A1 și A7 și integrată în rețeaua europeană TEN-T, A13 este văzută de CNIR drept un viitor coridor de mobilitate și dezvoltare economică pentru transportatori, industrie și logistică. Deși se află încă în faza de elaborare a Studiului de Fezabilitate, proiectul începe să capete o dimensiune mai amplă decât cea a unei simple legături rutiere între două regiuni istorice. Potrivit directorului general ing. Gabriel Budescu, A13 face parte dintr-un coridor de conectivitate care va lega Moldova de Transilvania și, mai departe, de principalele piețe europene.

În prezent, cea mai mare parte din transportul dintre Moldova și centrul țării se desfășoară pe DN11, prin Pasul Oituz, un traseu care generează frecvent întârzieri, costuri suplimentare și dificultăți operaționale pentru transportatori. Prin realizarea A13, traficul greu va beneficia de o infrastructură modernă, proiectată la standarde europene, care va reduce timpul de deplasare, consumul de combustibil și uzura vehiculelor, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere.

Totodată, A13 va pune în valoare și va completa funcțional aliniamentul Brașov–Făgăraș. În contextul în care lucrările pe secțiunea Sibiu–Făgăraș sunt deja în desfășurare, Compania Națională de Investiții Rutiere consideră importantă deblocarea proiectului Brașov–Făgăraș. De asemenea, împreună cu drumul de mare viteză Focșani–Brăila, A13 contribuie la formarea unui nou coridor strategic de transport între porturile de la Dunăre și Marea Neagră și vestul Europei, înlesnind accesul către piețele europene. „A13 va facilita accesul direct al investitorilor, firmelor și parcurilor logistice din Moldova la rețeaua europeană de autostrăzi TEN-T”.

Pe lângă efectul de coridor, secțiunea Brașov-Bacău va prelua traficul local și de tranzit de pe rețeaua de drumuri naționale, în special DN 11, realizând legătura între obiectivele de investiții A3 București-Ploiești-Brașov (viitoarea autostradă de pe Valea Prahovei), legătura cu A1 București-Sibiu prin secțiunea A13 Sibiu-Făgăraș-Brașov, precum și cu A7 Autostrada Moldovei.

Rețeaua de conexiuni începe să fie definită

Un pas important în evoluția proiectului a fost aprobarea soluțiilor pentru cele 15 noduri rutiere care vor asigura conectarea autostrăzii la rețeaua de drumuri naționale și județene din cele 3 județe. În cadrul aceleiași etape au fost stabilite și amplasamentele viitoarelor spații de servicii, parcări, centre de întreținere și coordonare, precum și alte facilități necesare exploatării autostrăzii.

Pentru sectorul logistic, aceste noduri reprezintă mai mult decât simple puncte de acces. Experiența proiectelor similare arată că zonele aflate în proximitatea marilor intersecții rutiere devin, în timp, puncte de atracție pentru investiții industriale, centre logistice și dezvoltări comerciale. Tocmai de aceea, directorul Gabriel Budescu consideră că toate cele 15 noduri au o importanță strategică, acestea urmând să contribuie la dezvoltarea economică a regiunilor traversate de noua autostradă.

Pe lângă componenta rutieră, autostrada va integra o serie de sisteme inteligente de transport, menite să crească eficiența și siguranța circulației. Proiectul prevede servicii de informare în timp real privind condițiile de trafic, avertizări asupra incidentelor, monitorizarea greutății și gabaritului vehiculelor, managementul parcărilor pentru camioane și sisteme moderne de control și taxare.

Monitorizarea traficului va fi realizată prin camere video amplasate la fiecare doi kilometri, sisteme automate de detectare a incidentelor, stații meteo complet echipate, senzori de polei și panouri cu mesaje variabile. În tuneluri vor fi instalate sisteme suplimentare de supraveghere, apel de urgență și detectare automată a evenimentelor.

Pentru administrarea și exploatarea infrastructurii vor fi construite trei Centre de Întreținere și Coordonare, care vor monitoriza permanent traficul și condițiile meteorologice și vor coordona intervențiile în caz de incidente sau fenomene meteo severe.

Documentația prevede și dezvoltarea unor spații de servicii moderne, dotate cu stații de alimentare și puncte de încărcare pentru vehicule electrice. În plus, posibilitatea realizării unor facilități dedicate transportului verde, inclusiv pentru camioane electrice, este analizată în cadrul Studiului de Fezabilitate.

A13 va traversa una dintre cele mai dificile zone din punct de vedere geografic, ceea ce presupune construirea unui număr semnificativ de poduri, viaducte, pasaje și tuneluri. Configurația finală a traseului și amplasarea structurilor majore vor fi stabilite după finalizarea Studiului de Fezabilitate, care are ca termen luna ianuarie a anului viitor.

Finanțarea documentației este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, iar lansarea licitației pentru proiectare și execuție va putea avea loc doar după finalizarea studiului și aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

„Construirea autostrăzilor în zona de munte este condiționată de maturitatea și pregătirea temeinică a proiectelor, asigurarea finanțării, parcurgerea etapelor birocratice, atât înainte de începerea efectivă a lucrărilor, cât și în timpul derulării acestora”, răspunde directorul Gabriel Budescu criticilor privind ritmul lent al dezvoltării infrastructurii montane.

În ceea ce privește contractele pentru proiectarea și execuția loturilor de autostradă din zona de munte, pentru A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț, loturile dintre Sărățeni (Mureș) și Pipirig (Neamț) cu o lungime de 116 km, acestea sunt în etapa realizării Proiectului Tehnic, iar CNIR, împreună cu antreprenorii, depun toate eforturile pentru accelerarea proiectelor și începerea execuției în această vară.

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut certificarea oficială pentru operarea aeronavelor de tip Boeing 747. Această performanță deschide noi perspective pentru transformarea aeroportului într-un hub logistic regional și într-un punct strategic pentru transportul aerian cargo și zborurile intercontinentale. „Poziționarea geografică centrală a aeroportului LRBV oferă un avantaj competitiv major în rețeaua națională de transport multimodal”, consideră directorul Daniel Micu, directorul aeroportului.

Certificarea permite operarea celebrului „Jumbo Jet”, considerat un reper în transportul aerian la nivel global, dar și a altor aeronave wide-body, precum Airbus A330 sau Boeing 787 Dreamliner, deja autorizate la Brașov, creând premisele pentru zboruri charter pe distanțe lungi sau rute comerciale transoceanice,

În această nouă etapă de dezvoltare, aeroportul țintește atragerea marilor operatori internaționali de cargo, dezvoltarea unui nod regional pentru fluxurile comerciale intercontinentale, reducerea presiunii asupra infrastructurii aeroportuare din sudul țării, în special asupra principalului pol cargo național.

Noua certificare consolidează ambițiile aeroportului de a deveni un punct-cheie pentru transportul de marfă în Europa Centrală și de Est, într-un context în care lanțurile logistice caută alternative mai eficiente și mai bine conectate regional.

Deschidere către zboruri intercontinentale

Extinderea certificării operaționale permite aeroportului Brașov-Ghimbav să primească aeronave de categorie superioară, ceea ce va duce la dezvoltarea zborurilor charter pe distanțe lungi și a rutelor comerciale transcontinentale.

Potrivit directorului Daniel Micu, „demersurile pentru extinderea capacităților operaționale au început încă de acum trei ani și fac parte dintr-o strategie pe termen lung privind dezvoltarea conectivității internaționale”.

De asemenea, certificarea transmite pieței internaționale că aeroportul dispune de infrastructura și capabilitățile tehnice necesare pentru operarea unor aeronave de mare capacitate și pentru gestionarea unor operațiuni complexe. Pentru autorizarea operării aeronavelor Boeing 747, AIBG a parcurs toate etapele prevăzute de Regulamentul European, inclusiv analizarea în detaliu a caracteristicilor tehnice, cum ar fi lungimea pistei și compatibilitatea acesteia cu aeronavele de cod E, categorie în care se încadrează Boeing 747. În urma evaluărilor efectuate împreună cu AACR, aeroportul a integrat noile cerințe operaționale în procedurile sale interne, obținând astfel certificarea necesară.

„Prin urmare, Brașovul intră într-un grup restrâns de aeroporturi din țară, capabile să opereze aeronave wide-body de mari dimensiuni. Iar pentru sectorul logistic și de transport, dezvoltarea capacităților cargo poate genera noi oportunități pentru operatorii de transport, companiile de logistică și investitorii interesați de dezvoltarea distribuției regionale și a conexiunilor intercontinentale”.

Consolidarea poziției pe harta aviației europene

Conducerea Aeroportului Brașov-Ghimbav tocmai s-a întors din Italia, de la Rimini, unde a luat parte la „Routes Europe”, una dintre cele mai importante platforme dedicate dezvoltării de rute aeriene, eveniment ce a reunit companii aeriene, aeroporturi, consultanți din industrie, organizații de turism și specialiști în network planning. Participarea a reprezentat un pas strategic în procesul de dezvoltare a conectivității aeriene, de atragere a unor noi operatori internaționali și de promovare a potențialului regiunii. Delegația de la Brașov a avut întâlniri cu reprezentanții unor companii precum Brussels Airlines, Pegasus Airlines, Air Serbia, Swiss International Air Lines, Sky Express, Corendon Airlines, Transavia, Airbus și RDC Aviation.

Discuțiile au vizat potențialul pieței din centrul României, profilul pasagerilor, oportunitățile pentru noi rute și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Potrivit lui Daniel Micu, aeroporturile regionale vor avea un rol tot mai important în rețeaua europeană de transport aerian, pe fondul tendinței de descentralizare a traficului și al interesului pentru aeroporturi eficiente și apropiate de zone cu potențial economic și turistic. „Interesul manifestat de operatorii aerieni confirmă faptul că piața regională din România este atent analizată și are perspective bune de dezvoltare. Ne-am dorit să transmitem faptul că Brașovul este pregătit să devină un punct important pe harta conectivității regionale.”