Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Într-un peisaj economic dinamic, închiderea anului financiar devine o provocare semnificativă pentru companiile din România. Această etapă nu mai este considerată doar o formalitate, ci și o oportunitate strategică crucială pentru analiză și planificare. Prin examinarea atentă a performanței financiare și identificarea tendințelor, companiile sunt în măsură să se pregătească proactiv pentru provocările viitoare și să dezvolte strategii sustenabile de creștere și inovare.

Anul trecut a adus o serie de schimbări majore în legislația fiscală și contabilă din România, afectând modul în care companiile își gestionează obligațiile și raportările financiare. Planificarea atentă și respectarea termenelor legale devin cruciale pentru evitarea penalităților și pentru a beneficia de reducerile fiscale disponibile.

„Pentru departamentul financiar-contabil al oricărei companii, obiectivul final al întregului proces de închidere a anului este pregătirea și publicarea situațiilor financiare anuale. Aceste situații nu reprezintă doar un simplu raport al performanței organizației, ci constituie și fundamentul pe care sunt construite strategiile viitoare ale acesteia. Prin urmare, este extrem de important să parcurgem cu atenție fiecare etapă a procesului de închidere și verificare, pentru a ne asigura că situațiile financiare anuale conțin informații exacte, corecte, complete și, desigur, comparabile cu cele aferente exercițiilor financiare anterioare.”,

a precizat Mariana Dragomir, Outsourcing – Accounting Partner, Mazars în România.

Inventarierea corectă și la timp este esențială pentru determinarea ajustărilor de TVA necesare. Companiile sunt încurajate să acorde o atenție sporită acestui proces, deoarece acesta are un impact direct asupra dreptului de deducere a TVA și asupra conformității fiscale.

„În cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, precum și al pierderilor tehnologice, se poate păstra dreptul de deducere dacă situațiile sunt confirmate în mod corespunzător, prin dovada distrugerii, acte doveditoare pentru furt sau norma proprie de consum.”,

a declarat Mihaela Hampu, Senior Tax Manager.

Calculul corect și eficient al impozitului pe profit necesită o analiză atentă a creditelor fiscale, ajustărilor și reducerilor aplicabile. Companiile trebuie să evalueze cu precizie toate tranzacțiile, să acorde o atenție deosebită cheltuielilor deductibile și nedeductibile, și să identifice reducerile disponibile conform legislației actuale.

Reamintim companiilor că pentru perioada 2021-2026, termenul de depunere al declarației anuale de impozit pe profit (Declarația 101) este 25 iunie al anului următor. De asemenea, în cazul în care o microîntreprindere obține venituri mai mari de 500.000 de euro sau ponderea veniturilor din consultanță și management depășește 20%, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care a fost depășită oricare dintre aceste limite.

Beneficiile acordate angajaților sub forma instrumentelor de capitaluri proprii se contabilizează de la data acordării beneficiilor până la îndeplinirea condițiilor de intrare în drepturi. Această regulă se aplică inclusiv în cazul în care angajații primesc beneficii direct de la societatea-mamă a entității raportoare sau de la o altă societate din grup.

Tranziția la raportarea publică CbCR

În contextul tranziției către raportarea publică Country by Country (Public CbCR), importanța adaptării la noile cerințe de raportare CbC sunt accentuate, precum și gestionarea eficientă a prețurilor de transfer. De asemenea, se subliniază și necesitatea unei documentații riguroase și a unei abordări proactive pentru identificarea și reducerea potențialelor riscuri asociate prețurilor de transfer.

Tranziția către raportarea publică CbC și ajustările voluntare de prețuri de transfer devin aspecte noi care necesită o concentrare sporită. Potrivit comunicatului, sunt încurajate companiile pentru revizuirea și ajustarea politicilor interne pentru a se conforma cerințelor globale și locale actuale.

Raportarea non-financiară, un element strategic important

Companiile cu peste 500 de angajați sunt acum obligate să includă în raportările lor detalii privind aspectele de mediu, sociale, drepturile omului și lupta împotriva corupției, subliniind importanța sustenabilității în strategiile lor de afaceri. În plus, în lumina celor mai recente actualizări privind Taxonomia Verde, indicatorii de eligibilitate (care fac referire la CapEx, OpEx, și cifra de afaceri) vor fi calculați pentru toate cele șase obiective de mediu, conform noilor liste de activități publicate. Cu toate acestea, abordarea pentru determinarea indicatorilor de aliniere rămâne aceeași ca și în anul financiar anterior, iar modificări au fost aduse șabloanelor folosite pentru raportarea acestor indicatori.

„În data de 26 ianuarie, Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului privind raportarea de sustenabilitate a companiilor, cunoscută sub numele de Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD), a fost transpusă în legislația națională prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 85/2024 (“OMF 85/2024”).”,

a completat Laura Negrișoiu, Sustainability Director, Mazars în România.

Pentru o închidere de succes, experții Mazars sfătuiește companiile să efectueze verificări detaliate și reconcilieri, asigurându-se că toate tranzacțiile sunt corect reflectate și documentate. De asemenea, printre recomandări se află și o planificare atentă și etapizată a activităților de închidere a exercițiului financiar pentru a asigura acuratețea și integritatea informațiilor financiare.

În ultima perioadă de timp instrumentele de inteligență artificială au progresat rapid, iar directorii și liderii din domeniul financiar sunt nevoiți să recunoască cei trei piloni de bază ai leadership-ului uman, precum adaptabilitatea, empatia și autenticitatea, potrivit studiului realizat de Gartner, Inc.

În cadrul Conferinței Gartner pentru Directorii Financiari și Executivi din National Harbor, Dennis Gannon a evidențiat „apariția unui ciclu de învățare om-mașină”, descriind modul în care oamenii și mașinile fac fiecare ceea ce știu mai bine, doar interacționând.

„După cum IA devine tot mai capabilă și poate efectua mai multe activități în domeniul financiar, inevitabil apare întrebarea dacă IA înlocuiește angajații umani. Imaginea care se conturează atunci când organizațiile pun în aplicare tehnologia digitală avansată este mult mai nuanțată și dificilă decât o simplă alegere între menținerea sau eliminarea locurilor de muncă.”,

a precizat Gannon, vicepreședinte analist în practica financiară Gartner.

Totuși, cea mai mare piedică în calea unei bune funcționări este faptul că angajații se simt copleșiți de schimbările constante și au temeri că vor fi înlocuiți de tehnologie, ceea ce generează o lipsă generalizată de încredere în leadership. În plus, liderii au un rol important în determinarea angajaților de a rămâne la actualul angajator, depășind media liderilor cu 12 puncte procentuale și conducând la îmbunătățiri semnificative ale bunăstării și angajamentului angajaților cu 30 și, respectiv, 37 de puncte procentuale.

Cei trei piloni cheie ai leadership-ului uman pe care directorii financiari și liderii din domeniul financiar ar trebui să-i dezvolte includ adaptabilitatea, empatia și autenticitatea.

„Tehnologia oferă avertizări timpurii și recomandări simple, rafinând datele, în timp ce oamenii interpretează datele, identifică problemele și obiectivele și iau decizii mai complexe. Atunci când funcționează bine, omul și mașina se completează reciproc și contribuie în a fi mai buni unii și ceilalți. Extinderea domeniului în care tehnologia poate face acum lucruri pentru noi a schimbat fundamental ceea ce au nevoie angajații de la liderii lor. Liderii din domeniul financiar trebuie să-și dezvolte abilitățile de leadership uman pentru a ghida nu doar propriile echipe, ci întreaga organizație în acest mediu.”,

a completat Dennis Gannon.