Într-un context economic marcat de crize succesive, începând cu pandemia COVID-19, continuând cu războiul din Ucraina și cu tensiunile geopolitice actuale, companiile sunt obligate să își regândească prioritățile. Printre subiectele care rămân însă insuficient discutate la nivel de management se află securitatea operațională și logistică.
Acesta a fost mesajul principal transmis de Gino Laioș, expert în securitate și vice-președinte al TAPA EMEA, într-o prezentare dedicată impactului securității asupra continuității și profitabilității afacerilor, la Gala Tranzit a operatorilor logistici și expeditorilor.
”Fiecare perioadă de criză scoate la suprafață aceleași vulnerabilități: lipsa de pregătire, reacțiile întârziate și tendința companiilor de a trata securitatea ca pe un cost, nu ca pe un element strategic. După fiecare criză vorbim despre aceleași lucruri, iar unul dintre subiectele pe care încă îl tratăm superficial este securitatea”.
În opinia sa, România are o poziție strategică importantă pe axa est–vest și beneficiază de o industrie logistică și de transport puternică. Cu toate acestea, una dintre marile provocări rămâne lipsa unei culturi reale de colaborare între companii și actori din industrie.
Tema prezentării, „Securitatea în logistică: risc ignorat vs. avantaj competitiv”, a adus în prim-plan atât vulnerabilitățile actuale ale industriei, cât și pașii concreți prin care companiile își pot consolida reziliența operațională.
Datele prezentate de reprezentantul TAPA EMEA arată o creștere accelerată a incidentelor de securitate raportate în Europa. Conform bazei de date TIS (TAPA Intelligence System), în 2022 au fost înregistrate 13.008 incidente în regiunea EMEA, în timp ce doar în martie anul acesta au fost raportate 5.719 incidente.
Valoarea totală a pierderilor raportate anul trecut a ajuns la 395 de milioane de euro, iar în primul trimestru al anului pierderile depășeau deja 378 de milioane de euro. „Un singur furt poate transforma profitul unei companii în pierdere peste noapte!”
Potrivit lui Gino Laioș, cifrele reale sunt mult mai mari, deoarece numeroase companii aleg să nu comunice valoarea completă a pierderilor.
„Construirea unui sistem de securitate nu este neapărat nici foarte scumpă, nici foarte grea. Există patru piloni foarte clari: oameni, procese, tehnologie și parteneriat.”
În cadrul prezentării au fost evidențiate cele patru componente fundamentale ale unui sistem eficient de securitate logistică. În primul rând se află oamenii.
Cultura de securitate și pregătirea angajaților reprezintă primul nivel de protecție. Printre măsurile recomandate se numără screeningul personalului și programele de conștientizare privind riscurile de securitate.
Un aspect important semnalat este faptul că frauda internă reprezintă aproximativ 22% din incidentele globale, conform datelor BSI/TT Club.
În al doilea rând, companiile sunt încurajate să implementeze proceduri clare de management al riscului și răspuns la incidente, precum și planuri de continuitate a afacerii. Standardele TSR, FSR și PSR au fost menționate ca repere importante pentru evaluarea și consolidarea securității operaționale.
De asemenea, tehnologia joacă un rol critic în prevenirea și detectarea incidentelor. Soluțiile recomandate includ sisteme GPS și telematică avansată, CCTV și senzori de intruziune, standarde de cyber security și instrumente de verificare și monitorizare.
Nu în ultimul rând, importantă este colaborarea între companii, furnizori și organizații de profil, fiind considerată esențială pentru creșterea nivelului de securitate în industrie.
Printre exemplele oferite se numără peste 230 de parcări certificate PSR, furnizori verificați anti-fraudă, dezvoltarea TAPA RO Chapter și colaborarea cu firme de audit și consultanță.
Gino Laioș a oferit participanților la eveniment o serie de recomandări practice pentru companiile care doresc să își îmbunătățească securitatea, printre care realizarea unui pre-audit sau gap analysis, evaluarea proceselor interne raportat la standardele TSR, FSR și PSR, instruirea echipelor și a șoferilor, dezvoltarea unui plan de comunicare în situații de criză sau comunicarea activă către clienți a nivelului de securitate și a certificărilor obținute.
Mesajul principal transmis de vicepreședintele TAPA EMEA a fost că securitatea nu mai trebuie tratată exclusiv ca o obligație operațională sau un cost suplimentar.
Într-o industrie tot mai expusă riscurilor, companiile care investesc în securitate, colaborare și standardizare pot obține un avantaj competitiv real, atât în relația cu clienții, cât și în fața partenerilor internaționali.
Raben România a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 42,8 milioane de euro, în creștere cu peste 30% față de anul precedent. Compania operează 33.700 m2 de spații logistice și de depozitare, mare parte dintre acestea fiind folosite pentru servicii de grupaje. Rețeaua este în continuă extindere, iar rapiditatea și disponibilitatea serviciului concurează transportul express, care începând cu 1 iulie se va scumpi ca urmare a respectării Pachetului Mobilitate I în ceea ce priveşte timpii de condus, folosirea tahografului şi respectarea regulilor detaşării transnaţionale.
Avansul luat de compania cu capital polonez în condiţiile unor investiţii impresionante, care încă nu s-au amortizat pentru că reţeaua de grupaj este încă în faza de construcţie, a dus la premierea companiei pentru expansiunea de până acum, dar şi pentru… rezilienţă, deoarece nu este uşor pentru un investitor să investească fără să i se întoarcă în profit eforturile investiţionale câţiva ani buni. Însă construcţia unei infrastructuri care să combine eficient spaţiul cu manipularea şi transportul, conexiunea din diferite hub-uri şi, mai ales, clienţii care să pună marfă în reţea, nu este la îndemâna oricui. Doar cei care au experienţă au şi răbdare, pentru că investiţia a fost asumată de la început pe termen lung.
Compania se laudă cu un scor NPS de 80 la Sondajul de măsurare a satisfacției clienților, organizat în ianuarie 2026 – un scor mult peste media din industrie.
Raben România a încheiat 2025 cu un bilanț impresionant în ceea ce privește extinderea rețelei sale naționale. Astfel, compania a deschis un nou depozit la Brașov, cu o suprafață de 1.600 m2, depozitul din Oradea a fost extins de la 1.300 la 2.700 m2, depozitul din Roman, de 700 m2, s-a mutat într-o nouă locație la Bacău, care acoperă acum 3.500 m2, depozitul de la Craiova și-a dublat capacitatea, având acum o suprafață de 1.100 m2, iar depozitul de la București a fost extins de la 3.600 la 10.000 m2. În paralel, s-au făcut investiții semnificative în componenta software (WMS, TMS, AI) și, foarte important, a fost introdus un sistem de măsurare a dimensiunilor coletelor, pentru a optimiza încărcarea mașinilor și costurile. În același timp, sistemele de cotație automată a prețurilor și interfața cu clienții sunt îmbunătățite constant, devenind mai rapide și mai intuitive.
Raben România gestionează în prezent o suprafață totală de depozitare de 33.700 m2, cea mai mare parte fiind folosită pentru cross-docking. La nevoie, anumite depozite își pot crește rapid suprafețele exploatare, iar centrele mari, cum ar fi București, Timișoara, Sibiu, Bacău, Cluj sau Oradea, oferă și soluții de depozitare.
Toate segmentele de business au înregistrat creșteri, ca urmare a aducerii de noi clienți în rețea. Focusul rămâne pe dezvoltarea soluțiilor de grupaj, care reprezintă și obiectul principal de activitate al Raben România. În paralel, s-au dezvoltat segmentele de logistică contractuală și transport FTL/PTL. Transportul rutier a avut cel mai mare aport în cifra de afaceri a companiei, cu o pondere de peste 90%. Alte venituri au provenit din logistică contractuală, vamă și servicii suplimentare.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit