Aeroportul din Budapesta s-a dezvoltat mult pentru că Ungaria a avut o strategie națională coerentă și a recunoscut air cargo ca pilon important în creșterea sa economică. Astfel, investind în infrastructură și aducând împreună instituțiile relevante, țara vecină a câștigat un avantaj competitiv pe care, dacă vorbim mai ales despre vamă, îi mai are doar BeNeLux, așa cum a explicat Răzvan Horga, directorul general al Aeroportului Oradea, cu ocazia Galei Tranzit de la Oradea.
În România, pe de altă parte, firmele logistice interesate de comerț electronic nu vin din cauza vitezei mici de procesare a declarațiilor vamale. Dar între timp această problemă s-a rezolvat, așa cum a subliniat Marcel Mutescu, Președintele Autorității Vamale Române. „Mă bucur mult că s-a rezolvat“, declară Răzvan Horga, „pentru că acesta era subiectul care revenea în discuții. E foarte important de spus că, deși în România nu exista acest software până acum, nu eram un caz singular. Dimpotrivă, acum suntem printre pionierii în utilizarea lui, după Ungaria și BeNeLux. În alte țări autoritățile vamale nu au implementat încă sistemul. Din această cauză, când un operator logistic a încercat să trimită un avion de test la Viena vama a durat circa cinci zile, ceea ce este inacceptabil și scade competitivitatea acestei destinații. De aceea este important că România a făcut pasul spre noua soluție informatică și îi mulțumesc Autorității Vamale pentru că s-a implicat în acest proces alături de principalii operatori logistici și de noi, care am venit cu un punct de vedere. În lipsa acestei soluții România pierdea oportunități, deoarece ar putea intra zilnic în țară circa 100.000 de colete care acum intră prin Ungaria. Iar în statul unde intră marfa în UE se încasează TVA indiferent din ce țară este consumatorul final. Sigur, TVA se distribuie apoi către statele de rezidență ale acestuia, dar pentru o perioadă statul de intrare poate folosi acei bani, iar lichiditățile sunt benefice.“
FAN Courier vămuiește 10.000-15.000 de comenzi/zi din afara UE, mai ales din China și Turcia, așa cum a declarat la Gala Tranzit de la Oradea Veronica Meșteru, Product Manager Fulfillment & Freight Forwarding în cadrul companiei de curierat. Dar obiectivul este mult mai ambițios, circa 150.000 de colete/zi, „iar pentru a-l atinge ne bazăm pe sprijinul autorităților. Și chiar mulțumim Vămii pentru susținerea de până acum.“
În primul trimestru din 2025 volumele s-au triplat deja față de perioada similară din 2024.
Și Compania Națională Poșta Română urmărește să-și crească prezența pe acest segment unde FAN Courier este lider de piață, iar directorul general Valentin Ştefan este, la rândul său, de părere că Autoritatea Vamală le permite firmelor din e-commerce să se dezvolte rapid.
În 2024 au existat 4,5 miliarde de importuri din Asia în România, dublu față de 2022, în prezent sunt circa 250.000 de intrări/zi, iar tendința poate fi de dublare a acestor volume.
Poșta Română are, în oficiile din toată țara, 42 de puncte în care colaborează cu Vama și în care încearcă să respecte noile directive, să facă o preanaliză înainte de a ajunge marfa și să scurteze timpii pentru middle și last mile.
La Oradea compania a început o colaborare cu aeroportul și a investit într-o primă linie de sortare automată, unde să vină colete din Ungaria, iar în restul țării sunt alte patru centre de tranzit cu automatizări de ultimă generație – cărora li se va alătura curând Bucureștiul. Toate echipamentele din cele cinci locații deja existente costă peste 60 de milioane de lei. Poșta Română își dorește cargouri aeriene în toate marile orașe din țară și astfel, în colaborare cu Vama, va răspunde tot mai rapid cerințelor legate de middle și last mile. Iar 20.000 de angajați lucrează pentru ca pachetele din e-commerce să ajungă până în ultimul sat al României.
Poșta Română nu aduce colete din alte hub-uri europene, ci are o colaborare cu un mare importator de produse din China pentru care vama se face în Ungaria și apoi mărfurile ajung la Cluj-Napoca sau Oradea cu formalitățile deja executate. Și pentru FAN Courier principalul punct unde se face vama este Budapesta, „unde este aglomerat, dar înțeleg că se lucrează la îmbunătățire, și care este cea mai bună soluție din punct de vedere al costurilor. Însă accentul nostru este pe România, aici vrem să investim și să îmbunătățim procesele. Volumele care ajung în țară sunt deja mari și de aceea vrem ca autoritățile să investească mai mult în hub-ul din Otopeni. Noi vrem să facem o astfel de investiție, dar puterea noastră financiară este limitată.“
02.10.2020
Ultimul număr: Martie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit