În contextul crizelor repetate prin care a trecut piaţa de transport din Europa, foarte mulţi transportatori au ca deziderat pentru dezvoltare „specializarea”, adică abordarea unor domenii specializate, care, deşi necesită echipamente mai scumpe de transport, asigură şi posibilitatea de a negocia tarife mai mari. Specializarea vine însă la pachet şi cu obţinerea unui know-how, care adeseori trebuie certificat în urma unui audit, care şi el costă, la fel ca şi pregătirea pentru a obţine certificarea.
Certificarea poate fi abordată atât ca mijloc pentru a obţine „timbrul” care îţi permite să intri la licitaţie, cât şi ca o oportunitate de a-ţi disciplina activitatea, de a face proceduri şi practici care pot întârzia la început activitatea, dar care ulterior ajută la prevenirea sau rezolvarea mai multor probleme care pot apărea pe parcursul efectuării cursei sau ulterior.
La Gala Tranzit de pe 6 noiembrie de la Cluj vom dezbate tocmai subiectul certificării transportatorilor, ce rol are aceasta, care sunt cele mai importante certificări cerute de clienţii actuali, dar şi de clienţii viitori, o dată cu evoluţia economică apărând şi cerinţe noi pentru transport, cum ar fi, de pildă, transportul de baterii electrice, materiale radioactive sau armament. Vom discuta despre cât sunt dispuşi să plătească clienţii ca să beneficieze de un transport la temperatură controlată şi monitorizată constant, de un transport de mărfuri care valorează sute de mii sau chiar milioane de euro sau un transport de mărfuri periculoase, sub regim strict de siguranţă.
De asemenea, vom vorbi despre certificările de mediu şi ce rol are alimentarea pe HVO în prezent în Europa pentru a răspunde standardelor de reducere a emisiilor de CO2, precum şi cum folosim la maximum certificarea în sine şi cum promovăm noile capabilităţi ale companiei pentru a câştiga clienţi noi, în prezenţa unor profesionişti ai pieţei: Gino Laios (Philip Morris/TAPA EMEA), Jeroen Fabry (H.Essers), Claudia Tantoacă (Laguna Technology), Bogdan Steliean (sennder), Maria Tanciu (Transcom Pharma), Claudia Barbu (Drivion) şi Av. Aurelian Opre.
De la intrarea în vigoare a noii legi privind canabisul în aprilie 2024, Germania a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de infracțiuni asociate acestei substanțe. Dar, în spatele acestor cifre optimiste, autoritățile se confruntă cu un val neașteptat de provocări juridice și operaționale. În centrul atenției se află noua limită de THC impusă în trafic, care generează incertitudine atât pentru polițiști, cât și pentru șoferi.
Dezincriminare, dar cu efecte colaterale
Datele oficiale ale Oficiului de Stat pentru Investigații Penale arată clar: dacă în primele trei luni ale anului 2024 au fost înregistrate 8.945 de infracțiuni legate de canabis, după aplicarea legii, între aprilie și decembrie, numărul a scăzut la doar 2.203. Cu toate acestea, în ciuda reducerii volumului de dosare penale, autoritățile constată că noul cadru legislativ le complică munca.
“Noua situație juridică face mai dificilă efectuarea de controale”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne. Poliția nu mai poate presupune automat că deținerea unei cantități sub 25 de grame implică trafic de droguri. Acum trebuie verificată sursa canabisului, inclusiv legalitatea semințelor – o sarcină laborioasă pentru fiecare caz în parte.
Ce permite legea?
Legea permite adulților de peste 18 ani să:
Consumarea canabisului rămâne interzisă în proximitatea școlilor, locurilor de joacă și a altor spații publice sensibile.
Traficul rutier și limita de 3,5 nanograme
Una dintre cele mai controversate măsuri este introducerea unei limite de 3,5 nanograme de THC pe mililitru de ser sanguin pentru șoferi, aplicabilă din august 2024. Problema, avertizează sindicatele poliției, este lipsa mijloacelor tehnice adecvate pentru testarea precisă și rapidă a acestei concentrații.
„Nu avem încă dispozitive de măsurare fiabile pentru această limită”, spune Alexander Poitz, vicepreședinte GdP. În lipsa unor soluții tehnice, polițiștii sunt nevoiți să recurgă la metode costisitoare și complicate pentru a dovedi depășirea pragului admis.
Piața neagră nu a dispărut
Reprezentanții poliției avertizează că legalizarea parțială a canabisului nu a redus traficul ilegal, ba din contră. Ralf Kusterer, de la sindicatul DPolG, susține că criminalitatea organizată s-a adaptat rapid, profitând de confuzia legislativă. „Piața neagră e în plină expansiune”, spune el.
Turismul drogurilor e o altă consecință nedorită. Mulți vizitatori străini consideră eronat că Germania a legalizat complet consumul și vânzarea, ceea ce creează riscuri suplimentare în gestionarea spațiilor publice.
Ministerul Justiției: “Un obstacol în calea urmăririi penale”
Marion Gentges, ministrul justiției din partea CDU, critică dur efectele legii: „În practică, s-a dovedit un obstacol major în investigațiile penale”. Instrumente precum interceptările sau perchezițiile informatice sunt acum greu de justificat, chiar și în cazuri care vizează rețele de trafic.
Ministerul de Interne și sindicatele poliției cer abrogarea completă a legii, în timp ce GdP propune o reformă care să înlocuiască actualele cluburi de cultivare cu regiuni-pilot controlate de stat, unde vânzarea s-ar face legal prin farmacii sau magazine specializate – un concept prevăzut inițial ca a doua etapă a legalizării.
Coaliția guvernamentală CDU–CSU–SPD a anunțat o evaluare oficială a efectelor legii în toamna anului 2025. Această analiză va sta la baza deciziilor viitoare: menținerea, ajustarea sau abrogarea legii.
În loc să reducă povara asupra sistemului de justiție, noua lege privind canabisul a redistribuit-o sub alte forme – investigații mai dificile, reguli neclare în trafic și o piață neagră în plină adaptare. Ceea ce trebuia să aducă claritate și control riscă, în lipsa unor ajustări, să producă un haos normativ și operațional.
sursa foto: Wikipedia
02.10.2020
Ultimul număr: Ian Feb 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit