Germania Archives - Pagina 11 din 133

Transporturile și logistica, cel mai afectat sector al economiei germane

Numărul insolvențelor de drept comun (Regelinsolvenzen) înregistrate în Germania a crescut cu 10,4% în septembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, potrivit datelor preliminare publicate de Oficiul Federal de Statistică (Destatis).
Instituția subliniază că aceste date includ doar cazurile pentru care instanțele au pronunțat o primă decizie, iar cererile efective de insolvență sunt depuse, în medie, cu trei luni înainte, ceea ce sugerează o accentuare a presiunilor financiare încă din vara acestui an.

2.197 de companii în insolvență în iulie – +13,4% față de 2024

În iulie 2025, instanțele districtuale germane au înregistrat 2.197 de insolvențe de companii, o creștere semnificativă de 13,4% față de iulie 2024.
Valoarea totală a creanțelor creditorilor asociate acestor cazuri s-a ridicat la 3,7 miliarde de euro, depășind nivelul de 3,2 miliarde înregistrat în aceeași lună a anului trecut.

Această creștere a valorii datoriilor sugerează că firmele afectate sunt tot mai mari ca dimensiune, iar impactul economic și financiar al insolvențelor asupra lanțului de furnizori și asupra pieței muncii devine mai amplu.

Transporturile și depozitarea – cele mai afectate domenii

Conform analizei sectoriale publicate de Destatis, transportul și logistica reprezintă sectorul cu cea mai ridicată rată a insolvențelor din Germania, cu 12,7 cazuri la fiecare 10.000 de companii.

Pe locurile următoare se află:

industria ospitalității (hoteluri și restaurante) – 9,9 cazuri/10.000 firme;
serviciile economice diverse, cum ar fi firmele de muncă temporară – 9,9 cazuri/10.000 firme.

Această situație confirmă vulnerabilitatea continuă a transporturilor rutiere și logistice, afectate de scăderea volumelor de marfă, creșterea costurilor de operare și concurența intensă pe piața europeană.
Pentru numeroase companii mici și mijlocii, marjele reduse de profit și termenele lungi de plată au devenit insuportabile, iar o parte dintre acestea au fost nevoite să intre în proceduri de insolvență.

Creștere accentuată și în rândul persoanelor fizice

Tendința de deteriorare a situației financiare nu se limitează la mediul de afaceri.
În iulie 2025, au fost depuse 7.553 de cereri de insolvență personală, în creștere cu 12,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Aceasta indică o presiune crescândă asupra gospodăriilor, alimentată de inflația persistentă, ratele ridicate ale dobânzilor și creșterea costurilor de trai.

Destatis observă că tendința generală este una de creștere simultană a insolvențelor corporative și personale, ceea ce confirmă o fragilizare a mediului economic german în a doua jumătate a anului 2025.

Context metodologic și interpretativ

Statisticile publicate de Destatis acoperă doar procedurile judiciare de insolvență, nu și alte forme de închidere a activității, precum lichidarea voluntară sau vânzarea firmei.
Aproximativ 30% din toate procedurile de insolvență înregistrate anual în Germania sunt Regelinsolvenzen, dintre care circa 55% vizează companii active.
Restul se referă la persoane fizice cu activitate economică, precum asociați ai unor societăți de persoane (oHG, KG) sau foști independenți cu datorii comerciale complexe.

Pentru calculul ratelor de incidență, Destatis utilizează Registrul Statistic al Întreprinderilor, care include toate entitățile economice active — de la societăți pe acțiuni și GmbH, până la întreprinderi individuale.

Creșterea de peste 10% a numărului insolvențelor în Germania în septembrie 2025 semnalează o slăbiciune structurală în sectoarele economice sensibile la costuri, în special transporturile și logistica.

Deși economia germană evită, deocamdată, o recesiune tehnică, presiunile asupra lichidității companiilor și întârzierea plăților afectează tot mai multe firme mici și mijlocii.

Dacă tendința se va menține și în trimestrul IV, 2025 ar putea deveni al doilea an consecutiv de creștere a insolvențelor în Germania — o evoluție care ridică semne de întrebare asupra rezilienței reale a sectorului productiv și logistic european.

Aderarea României la spațiul Schengen și perspectiva de a se alătura statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) dau companiilor germane, în special celor din Bavaria, un nou impuls de a investi. Regiunea de sud-est a Europei a căpătat o nouă valoare pe harta zonelor cu potențial de dezvoltare, iar companiile germane acordă o atenție sporită acestor piețe.

În cadrul unei prezentări organizate de Camera de Comerț și Industrie (IHK) din München, intitulată „Rumänien & Bulgarien – Wachstum, Dynamik, Zukunft” (România și Bulgaria – creștere, dinamică, viitor), mai multe companii bavareze și românești au fost invitate la München pentru discuții și întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților din ambele țări.

Din partea României, pe lângă reprezentanții AHK România, au fost prezente companii bavareze Infineon Technologies România, Lipsticks GmbH și Knauf Group, companii românești OVES Enterprise și Assist Software, precum și autorități din cadrul Primăriei Municipiului Oradea, Primăriei Municipiului Deva și Primăriei Municipiului Reșița.

„Inițiativa IHK München de a reuni companii din Germania, România și Bulgaria este o consecință directă a interesului tot mai mare manifestat de companiile germane față de această regiune. Ne-am bucurat să vedem că și din partea României, firmele și autoritățile doresc să colaboreze cu mediul de afaceri german și să identifice noi modalități de creștere economică. În România, sectoare precum cele din tehnologia informației și comunicațiilor, industria auto, energia, precum și producția și Industria 4.0 (inteligența artificială și analiza de date, robotica și automatizarea) prezintă un potențial ridicat de afaceri pentru companiile germane. În plus, un ecosistem start-up în creștere oferă oportunități concrete pentru implicare antreprenorială. Mă bucură în mod special participarea la acest eveniment a multor companii românești inovatoare și că, astfel, putem deschide și pentru ele piața de export germană.”, a menționat Sebastian Metz, directorul general AHK România.

Consulul general al României la München, Miheia-Mălina Diculescu-Blebea consideră că stabilitatea, eficiența și parteneriatul sunt reperele care definesc noul curs al României.

„Guvernul reformează finanțele, administrația și infrastructura – cu o prioritate clară pentru siguranța investițiilor și conectarea la Europa. Noile proiecte arată că România gândește strategic și acționează european. Aderarea la OCDE până în 2026 marchează tranziția de la un «rule taker» la un «rule maker» – un semnal puternic pentru investitori și parteneri. Până în 2030, România își propune să devină o forță tehnologică de încredere în Europa de Sud-Est – umăr la umăr cu Germania. Viitorul se construiește, nu se așteaptă.”, a declarat Miheia-Mălina Diculescu-Blebea.

Participarea autorităților și a întreprinderilor românești la astfel de evenimente contribuie la promovarea brandului de țară și la creșterea vizibilității internaționale a României, oferindu-i posibilitatea de a intra sau de a se extinde pe noi piețe. Efectele directe ale unei astfel de participări pot să nu fie vizibile imediat, însă pe termen mediu vor determina creșterea investițiilor străine și a exporturilor, precum și facilitarea dezvoltării de proiecte comune și parteneriate. În plus, întreprinderile românești vor avea ocazia să înțeleagă mai bine situația și firmele locale și să se pregătească pentru planurile viitoare de a deschide filiale în Germania.

Extinderea afacerilor, parteneriatele și schimburile comerciale, în special exporturile, sunt soluții reale pentru reducerea deficitului bugetar al României, care depășește 8% din PIB, precum și stimulentele pentru dezvoltarea economiei pe baze sănătoase.

Evenimentul a evidențiat potențialul economic, evoluțiile tehnologice și dinamica geopolitică a regiunii Mării Negre, inclusiv oportunitatea pentru participanți de a discuta direct condițiile specifice de operare și perspectivele concrete pentru implicare antreprenorială din fiecare țară.

România devine un centru performant în domeniul înaltei tehnologii și al inovării, oferind noi oportunități de afaceri pentru înaltă tehnologie și inovație prin parteneriate, investiții sau acces la noi piețe.

Aderarea la Spațiul Schengen de la începutul lui 2025 a permis simplificarea proceselor de liberă circulație a mărfurilor, ceea ce a contribuit la optimizarea afacerilor transfrontaliere.