Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Un studiu realizat de Institutul ifo arată că, în 2025, majoritatea fondurilor atrase prin împrumuturi pentru infrastructură și tranziție climatică nu au fost utilizate pentru investiții reale. Analiza indică faptul că aproximativ 95% din sumele finanțate prin credite în cadrul fondului special pentru neutralitate climatică și infrastructură (SVIK) au fost redirecționate către alte nevoi bugetare.
Potrivit președintelui institutului, Clemens Fuest, această practică ridică probleme majore de politică economică. În loc să susțină creșterea pe termen lung prin investiții suplimentare, împrumuturile au fost utilizate în principal pentru acoperirea deficitelor existente.
Datele analizate arată un dezechilibru semnificativ între nivelul împrumuturilor și cel al investițiilor. În 2025, creditele contractate prin SVIK au crescut cu 24,3 miliarde de euro, însă investițiile federale au fost mai mari cu doar 1,3 miliarde de euro față de 2024.
Astfel, rezultă un decalaj de aproximativ 23 de miliarde de euro, care nu s-a transformat în investiții suplimentare în economie. În termeni absoluți, investițiile au ajuns la circa 69,9 miliarde de euro în 2025, comparativ cu 68,6 miliarde de euro în anul precedent – o creștere marginală, în ciuda nivelului ridicat al îndatorării.
Analiza ifo indică faptul că una dintre principalele cauze ale acestei situații este realocarea fondurilor din bugetul de bază către fondul special finanțat prin împrumuturi. Acest mecanism a afectat în mod direct investițiile în infrastructură, în special în sectorul transporturilor.
Potrivit lui Emilie Höslinger, o parte importantă a cheltuielilor pentru transport a fost mutată contabil din bugetul principal în fondul special, ceea ce înseamnă că multe dintre investițiile raportate nu reprezintă, în realitate, finanțări suplimentare.
Institutul ifo respinge și argumentul potrivit căruia întârzierile în implementarea proiectelor ar explica utilizarea redusă a fondurilor pentru investiții. În opinia cercetătorilor, dacă execuția proiectelor ar fi fost într-adevăr întârziată, nivelul împrumuturilor nu ar fi trebuit să crească atât de mult.
Max Lay subliniază că, pentru a corecta această situație, guvernul ar trebui să crească efectiv cheltuielile de investiții din bugetul de bază, altfel nu se poate vorbi despre un program real de investiții suplimentare.
Structura actuală a pachetului de finanțare face dificilă evaluarea clară a modului în care sunt utilizate fondurile publice. Analiza ifo se bazează pe date oficiale furnizate de Ministerul Federal al Finanțelor din Germania și de Oficiul Federal de Statistică al Germaniei, însă chiar și în aceste condiții, trasabilitatea exactă a fondurilor rămâne limitată.
Se observă astfel o discrepanță între obiectivul declarat al politicilor publice – stimularea investițiilor în infrastructură și tranziția climatică – și utilizarea efectivă a resurselor, într-un context în care nivelul datoriei publice continuă să crească fără a genera beneficii economice proporționale.
Guvernul federal din Germania analizează introducerea unui mecanism care să limiteze creșterile frecvente ale prețurilor la carburanți. Potrivit planului anunțat de ministrul economiei, Katherina Reiche, benzinăriile ar urma să poată majora prețurile doar o singură dată pe zi, după modelul aplicat deja în Austria.
Scopul măsurii este reducerea fluctuațiilor frecvente ale tarifelor și creșterea transparenței pentru consumatori și companii. În același timp, scăderile de preț vor putea fi aplicate în orice moment al zilei. Autoritățile speră astfel să limiteze salturile bruște ale tarifelor, care au devenit tot mai frecvente pe fondul creșterii prețurilor energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Guvernul german intenționează, de asemenea, să întărească supravegherea pieței carburanților de către Bundeskartellamt, instituția responsabilă de monitorizarea concurenței. În paralel, executivul analizează posibilitatea eliberării unei părți din rezerva strategică de petrol pentru a reduce presiunile speculative și pentru a transmite un semnal de stabilizare către piețele energetice.
Modelul propus are la bază experiența Austriei, unde prețurile pot fi majorate doar o dată pe zi, la prânz. Regula este în vigoare din 2011 și a fost recent prelungită până în 2028. Pentru implementarea unui mecanism similar în Germania ar fi însă necesară modificarea legislației privind concurența.
Reacțiile din sector sunt împărțite. Organizația auto ADAC consideră că limitarea creșterilor la o singură ajustare zilnică nu garantează automat scăderea prețurilor, iar o reducere a taxei pe energie ar putea avea un impact mai direct. De cealaltă parte, organizațiile reprezentative ale benzinăriilor consideră că măsura ar putea aduce mai multă predictibilitate pe piață.
În același context, Bundesverband Güterkraftverkehr Logistik und Entsorgung (BGL) avertizează că explozia prețului motorinei pune în pericol stabilitatea sectorului transporturilor și lanțurile de aprovizionare.
Potrivit purtătorului de cuvânt al organizației, Dirk Engelhardt, numeroase companii de transport se confruntă cu presiuni financiare severe, deoarece combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile totale de operare. În condițiile în care aproximativ 85% din bunuri sunt transportate pe cale rutieră, impactul se extinde asupra întregii economii.
BGL a prezentat un plan de măsuri care include introducerea unei frâne pentru prețul motorinei, programe de finanțare pentru lichiditate și crearea unui indicator oficial zilnic de referință pentru motorină, care să fie utilizat în clauzele de ajustare a tarifelor din contractele de transport.
Organizația subliniază că majorarea recentă a prețului motorinei, de până la 28%, determină o creștere a costurilor totale ale transportatorilor cu aproximativ 9%, în condițiile în care marjele din transportul rutier sunt de regulă foarte reduse, situându-se între 0,1% și 3%.
După douăsprezece majorări consecutive, piața carburanților ar putea intra într-o fază de stabilizare. Deși prețurile medii au continuat să crească la începutul săptămânii, datele din zilele următoare au indicat o ușoară tendință de scădere.
Totuși, perspectivele rămân incerte, deoarece tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu continuă să influențeze puternic piețele energetice. De la începutul conflictului, prețul motorinei a crescut cu aproximativ 44 de cenți pe litru, iar cel al benzinei cu 27 de cenți pe litru.
Blocajele din zona strategică a Strâmtoarea Hormuz contribuie la volatilitatea globală a piețelor energetice. Chiar dacă Germania importă doar o cantitate limitată de petrol din această regiune, evoluțiile de pe piața internațională se reflectă rapid în prețurile carburanților de pe piața internă.
Ultimul număr: Martie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit