Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

20 de reprezentanți ale unor companii germane și o delegație de oficiali guvernamentali din Republica Moldova, condusă de premierul Dorin Recean, s-au întâlnit la sediul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) pentru discuții elaborate în vederea unei noi oportunități de colaborare.

În timp ce unele companii germane au deja afaceri în Republica Moldova și își doresc o eventuală extindere, altele văd potențial de dezvoltare și își propun să intre pe această piață.

Din partea Germaniei au participat companii din diferite domenii, precum cercetare-dezvoltare, educație, farma și agricultură, consultanță și inginerie, automotive, ambalaje și reciclare, construcții, alimentație, servicii de salubrizare și reciclare, gaz, energie, echipamente medicale și turism. Totodată, delegația Republicii Moldovei a fost alcătuită de Dumitru Alaiba, vicepremierul și ministru al Economiei, Dezvoltării și Digitalizării, Lilia Dabija, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării, Artur Mija, secretarul general al Guvernului, Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova în România, alături de alți secretari de stat și consilieri guvernamentali.

Directorul general AHK România, Sebastian Metz a menționat că vor stabili în vara acestui an o vizită la Chișinău cu reprezentanții companiilor germane interesate.

„AHK România colaborează de mai mulți ani cu mediul de afaceri și cu administrația din Moldova, dar din 2020 are un mandat oficial de a consolida comerțul trilateral dintre Germania, România și Republica Moldova. Avantajul nostru constă în faptul că avem o comunitate de afaceri puternică româno-germană alcătuită din 600 de companii membre, pe care dorim să o punem în valoare prin integrarea Republicii Moldova în activitățile noastre. Prin întâlnirea de azi putem spune că am făcut încă un pas pentru întărirea parteneriatului cu Republica Moldova.”,

a declarat Sebastian Metz, Directorul general al AHK România.

La rândul său, prim-ministrul al Republicii Moldovei a precizat că susține mediul de afaceri, datorită faptului că acesta aduce prosperitate, chiar și guvernul se concentrează pe chestiuni economice. De asemenea, oficialul a dat asigurări că provocările legate de securitatea Republicii în contextul complicat al agresiunii rusești în regiune pot fi controlate.

Prim-ministrul Dorin Recean a menționat că sunt în curs de implementare alte măsuri de sprijin al mediului de afaceri, precum integrarea piețelor de capital din Moldova cu cele din România, ceea ce va permite companiilor să acceseze finanțări și din România, unde piețele de capital au instrumente mai sofisticate de finanțare. Guvernul de la Chișinău va pregăti forța de muncă punând accent pe formarea de ingineri, IT-ști și alte specializări, precum și pe educația profesională duală, după modelul german. Câteva măsuri luate în vedere de guvernul de la Chișinău sunt restructurare instituțiilor publice pentru a le pregăti pentru o viitoare aderare la UE, digitalizarea acestora împreună cu cea a sectorului de business în colaborare cu autoritățile de la București, acordarea de subvenții IMM-urilor pentru activități de cercetare aplicată în industrie care le va permite aplicarea la programul de finanțare Horizon Europe.

„Suntem conștienți că suntem afectați de războiul din Ucraina și noi credem că ucrainienii ne protejează pe noi, Europa și întreg sistemul democratic de valori care ne permite să fim liberi, să investim și să producem prosperitate, dar provocările legate de securitate sunt sub control”,

a explicat Dorin Recean, prim-ministru al Republicii Moldova.

În cadrul discuțiilor, a fost apreciat potențialul de dezvoltare al Republicii Moldovei, precum și așteptările și nevoile business-ul pe care le-ar putea majora. Totodată, se vor lua măsuri legate de securitate și dorința ca oficialii moldoveni să colaboreze explicit și direct cu mediul de afaceri despre cum pot asigura securitatea oamenilor și a afacerilor în contextul conflictului din regiune. Alte necesități ale companiilor au fost legate de procedurile vamale, de timpul lung de așteptare la frontiere sau de diverse sisteme de taxare.

În Republica Moldova sunt deja 140 de companii cu capital german prezente, anul trecut volumul schimburilor comerciale fiind în creștere cu 16,5% față de anul precedent, ajungând la 830 de milioane de euro.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recursul împotriva Comisiei Europene depus în noiembrie 2022 de principalele asociații italiene de transport rutier de mărfuri, deoarece aceasta nu a luat nicio măsură împotriva obstacolelor și interdicțiilor de tranzit al vehiculelor comerciale pe teritoriul austriac de-a lungul axei Brenner.

Pe 2 februarie, Curtea a respins această acțiune deoarece, explică hotărârea, „potrivit unei jurisprudențe constante, este inadmisibilă o acțiune în constatarea abținerii de a acționa introdusă de o persoană fizică sau juridică prin care se urmărește constatarea faptului că, prin faptul că nu a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru, Comisia nu a acționat cu încălcarea TFUE”.

Textul precizează că persoanele fizice sau juridice se pot prevala de articolul 265 al treilea paragraf din TFUE numai în scopul de a obține o declarație potrivit căreia o instituție, un organ, un organism, un oficiu sau o agenție a Uniunii nu a acționat cu încălcarea TFUE prin faptul că nu a emis acte, altele decât recomandări sau avize, a căror legalitate ar putea fi contestată în cadrul unei acțiuni în anulare. În plus, persoanele particulare nu au calitatea de a contesta refuzul Comisiei de a iniția o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru.

Prin urmare, se concluzionează în acest act că cererea reclamanților de constatare a abținerii de a acționa a Comisiei, prin faptul că aceasta nu a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru, trebuie respinsă ca vădit inadmisibilă, fără a fi necesară o notificare a acțiunii către Comisie.

Rămâne însă posibilitatea unui apel la Curtea Europeană de Justiție din partea unui stat, lucru pe care ministrul italian al transporturilor, Matteo Salvini, i l-a reamintit omologului său austriac, Leonore Gewessler, la întâlnirea bilaterală de la Stockholm, pe 1 martie, în marja Consiliului informal al miniștrilor transporturilor din UE. Într-un comunicat al ministerului se precizează că ministrul italian i-a reiterat ministrului austriac Gewessler necesitatea clară de a pune capăt interdicțiilor austriece în Pasul Brenner, reamintindu-i omologului său austriac că, în pofida creșterii traficului, calitatea aerului se îmbunătățește în mod constant, inclusiv datorită eforturilor depuse de companiile de transport rutier de marfă pentru a-și reînnoi flotele.

Salvini a adăugat că este deschis la o discuție pe toate planurile, dar condiția prealabilă este ridicarea interdicțiilor unilaterale ale Austriei, care sunt impuse din 2003 și care încalcă tratatele. Ministrul austriac s-a declarat, de asemenea, deschis la dialog, dar a precizat că nu poate continua să arunce totul pe seama UE, fără a contribui la o soluție.

De asemenea, a confirmat disponibilitatea Vienei de a continua cu măsurile actuale, deoarece măsurile de urgență sunt în conformitate cu legislația europeană. Pe scurt, pe lângă cuvintele de circumstanță, se pare că există un impas, care ar putea duce în curând la o ostilitate evidentă. Rămâne de văzut și atitudinea guvernului german, care a oscilat până acum între alianța cu Italia și deschiderea față de Austria.