Gino Laios Archives - Traficmedia

Calitatea de membru TAPA aduce ca beneficii accesul la informații, la baza de date referitoare la incidente și la consultanță specializată în vederea certificării, a explicat, într-un interviu acordat revistei Tranzit, Gino Laios, global senior manager security programs, supply chain & manufacturing security and integrated security services în cadrul Philip Morris International și vicepreședinte TAPA EMEA.

„Mersul natural al lucrurilor este că nu poți fi certificat dacă nu ești întâi membru. Din experiența mea, firmele sunt membre 1-2 ani și văd despre ce este vorba, ceea ce mi se pare important, și apoi fac pasul spre certificare, care nu numai că le conferă un avantaj competitiv, dar le și ajută să pună la punct procese, deci poate însemna mult din punct de vedere economic. Câtă vreme criminalitatea în transport și în depozite sau spații de cross dock este tot mai mare în întreaga Europa – unde lucrează cei mai mulți transportatori români – și uneori implică și violență, înțelegerea și luarea măsurilor necesare pentru a preveni astfel de incidente și apoi certificarea ajută firmele să aibă mai multe oportunități și să crească.“

Când ne gândim la securitate ne gândim de obicei la lucruri complicate, dar Gino Laios subliniază faptul că trebuie făcute întâi lucrurile de bază și urmați apoi pașii intermediari. Cu alte cuvinte, este bine ca firmele să încerce să se înscrie ca membre, să intre în comunitatea TAPA și să vadă valoarea ei. În România această comunitate începe să fie tot mai deschisă, „ceea ce pentru mine, ca român, este îmbucurător, deoarece mă ajută să schimb în bine gândirea despre industria din România“.

Țara noastră are o locație strategică, are acces la mare, ceea ce nu au multe țări mai dezvoltate economic, și chiar la o mare care nu are doar importanță economică, ci și geo-politică, a mai amintit reprezentantul TAPA EMEA.

Iar securitatea este o parte din peisaj și este unul dintre lucrurile care trebuie îmbunătățite pentru a profita de acest potențial. Deoarece în logistică vorbim de OTIF (On-Time, In-Full), iar In-Full este determinat de cât de bine au pus la punct firmele partea de securitate. Poți fi On-Time, dar dacă vehiculul ajunge gol nu mai are importanță și în plus apar costuri suplimentare de asigurare și de securitate. „Inclusiv securitate a șoferilor, despre care vorbim mai rar decât despre marfă, deși au fost din păcate și crime.“

Stând de vorbă, la Gala Tranzit, cu Gino Laios, global senior manager security programs, supply chain & manufacturing security and integrated security services în cadrul Philip Morris International și vicepreședinte TAPA EMEA, am aflat, printre altele, că de multe ori simpla verificare a unui lucru de rutină face diferența între a nu se întâmpla și a se întâmpla un incident, că impactul furturilor e mult mai mare decât pare la prima vedere și că numai prin colaborare între firme, între industrii, între mediul privat și autorități etc. se poate lupta eficient împotriva criminalității organizate care ia amploare în Europa.

Tranzit: Cum stă România din punct de vedere al numărului de firme certificate comparativ cu alte țări din centrul și estul Europei și chiar și cu țări occidentale?

Gino Laios: Polonia, datorită locației, accesului la Marea Nordului și faptului că are un port important, are o creștere mare în logistică și este un jucător fruntaș pe piața europeană de transport, așa că are și cele mai multe certificări TAPA TSR dintre țările aflate la est de Germania. Și firmele de acolo folosesc puterea comunității lor pe piața de transport ca să ducă lucrurile într-o direcție bună pentru ele. De aceea și recunosc valoarea certificărilor.

Ungaria privește și spre Polonia și spre România și este în creștere, având un număr de membri TAPA aproape dublu față de noi, la o populație mult mai mică.

Iar Bulgaria, cu care din păcate ne place să ne comparăm, este sigur în urma României din perspectiva dezvoltării logisticii, dar are și ea o poziție bună, acces la mare și port.

Iar dintre statele vestice Germania și Olanda au industrii puternice, unde probabil numărul de membrii TAPA este de patru ori mai mare decât în România.

Ce ar trebui să facă firmele românești pentru a recupera decalajul față de cele din Polonia?

Prin faptul că reprezint România la TAPA încerc să determin firmele românești să lucreze împreună, nu separat, deși sunt în competiție din punct de vedere comercial și are fiecare propria strategie. Deoarece când vine vorba de puterea industriei trebuie să colaborăm mai mult.

Philip Morris are și furnizori de servicii din Polonia și pot face comparație între cele două țări. Acolo, dacă am o cursă și nu o poate face transportatorul meu tradițional, îmi spune cu cine lucrează el, pe când în România încă nu am învățat asta. Și nu e bine pentru dezvoltare. Trebuie să gândim ca un tot, nu poți fi o firmă de logistică din România și să trăiești izolat. Iar incidentele de securitate trebuie să ne învețe și asta: să funcționăm ca grup și să ne reprezentăm și ca industrie românească, nu numai ca firmă.

Companiile din țările la care ne uităm cu jind nu fac multe lucruri diferite față de cele românești, dar sunt unite. Iar dacă vor fi și firmele de aici vom putea profita mai mult de potențialul României.

Cum a evoluat criminalitatea în logistică și transport în ultimii ani?

A crescut mult, cu 50-60% în întreaga Europă, mai ales după pandemia de Covid-19, care a avut și impact economic, și social. Membrii TAPA primesc lunar un editorial ce include și statistici, și vedem acolo că în septembrie 2024, de exemplu, s-au furat bunuri în valoare de 20 de milioane de euro, care reprezintă însă doar 3% din incidentele raportate la TAPA, adică pe cele cu valoare. Restul de 97% sunt raportate fără valoare. E adevărat că nu toate au valoare atât de mare, dar tot este o sumă enormă.

Ce alte consecințe mai au furturile de marfă, în afară de pierderile financiare?

Impactul furturilor este mult mai mare decât pare la prima vedere. Un aspect despre care se vorbește mai puțin este acela că furtul este o oportunitate pentru comerțul de contrabandă, deoarece produsul furat va fi în competiție cu același produs, de la aceeași firmă, dar vândut legal. În plus, produsul furat poate fi destructurat și copiat, așa că apar produse contrafăcute. Comerțul ilicit și contrabanda nu reprezintă cazuri izolate, ci sunt crimă organizată, industrii infracționale. Adesea se fură anumite produse la comandă și se vând chiar înainte să intre infractorii în posesia lor.

Categoriile de bunuri vizate în mod special sunt cele de lux (parfumuri, cosmetice, alcool, tutun, electronice), în cazul cărora transferul către consumatorul final se face rapid.

Deci integrarea componentei de securitate are impact și asupra imaginii de marcă și asupra imaginii de pe piață a unei firme, legate de cum își protejează produsul și cum se prezintă în societate.

În plus, furturile de componente auto duc la oprirea producției și au fost astfel de cazuri. Un mare constructor de autovehicule din Europa a calculat că în orice moment valoarea produselor sale aflate în tranzit – componente și vehicule finite – depășește 250 de milioane de euro. Și în România avem companii care produc piese auto, iar ele au bine integrată componenta de securitate și își asigură transportul în diverse moduri. Și impun ca furnizorii de servicii să aibă certificare TAPA pentru a participa la licitații, dar cer și audituri.

Interviul integral („Colaborarea este mai importantă decât lupta de unul singur.“), îl puteți citi în numărul din decembrie al revistei Tranzit/Logistica.