Pachetul Mobilitate 1 are ca obiectiv declarat crearea unui cadru concurenţial echitabil pe piaţa unică de transport marfă şi prevenirea exploatării șoferilor. În ciuda discriminărilor evidente şi a caracterului părtinitor pe care actul normativ european l-a îmbrăcat în forma sa finală, foarte mulţi occidentali refuză să recunoască acest lucru. Mai mult, presa germană o acuză pe Adina Valean, comisarul pentru transporturi din România, că pune la îndoială retroactiv regulile care au fost adoptate prin Pachet, iar acest lucru ar putea încuraja dumpingul social și ar pune în pericol reputația autorităților de la Bruxelles. Mai exact, Vălean este acuzată de faptul că nu este de acord cu întoarcerea camioanelor în ţara de înmatriculare de 6 ori pe an şi că a solicitat un studiu de impact, lucru „complet neobișnuit și care este interpretat ca o politică clientelară”, scriu jurnaliștii de la Fernfahrer, făcând aluzii la naționalitatea Adinei Vălean și la faptul că România, alături de Bulgaria și Lituania, “s-a poziţionat în final împotriva compromisului de mobilitate negociat cu multă grijă timp de cinci ani”, scrie presa germană.

Sondajul public de opinie comandat de Valean, care se încheie pe 25 septembrie, are un caracter pur ipotetic, mai arată jurnaliştii nemţi, deoarece nu există valori empirice privind obligația de returnare a vehiculelor în ţara de înmatriculare. Cu alte cuvinte, nimeni nu știe exact cum va merge piața, iar impactul real nu ar putea fi analizat decât după ce măsura întoarcerii camionului în țara de origine s-ar aplica efectiv. Comisarul european al Transporturilor este acuzat de alți politicieni germani de la Bruxelles (probabil chiar de artizanul Pachetului Mobilitate, germanul Ismail Ertug), că pune întrebări “tendenţioase”, iar interesul pentru o nouă propunere legislativă ar fi redus, având în vedere dificultățile anterioare în adoptarea legislaţiei unice.

Operatorii de transport din Germania se poziţionează împotriva studiului comandat de Vălean, susţin jurnaliştii pro-Pachet. „Chiar şi numai din structura chestionarului reiese faptul că întregi modele de afaceri sunt concepute astfel încât șoferii să rămână în vehicule câteva săptămâni la rând, fără să-și viziteze casa, au spus reprezentanţii unei companii de dimensiune medie. Apropierea standardelor sociale în statele membre este, așadar, departe” În acelaşi timp, Asociația Federală de Transport şi Logistică (BGL) se îndoiește de validitatea rezultatelor, deoarece întrebările sunt uneori de neînțeles și ambigue, mai arată presa germană.

Există totuşi şi voci în Occident care susţin demersul Comisiei Europene, mai ales că, din motive de eficienţă macroeconomică și ecologică, flotele de camioane ar trebui utilizate în permanență în scop industrial și la capacitate maximă.

Presa germană aduce poziția Federației Lucrătorilor din Transporturile Europene (ETF) ca argument în favoarea respingerii demersului inițiat de Adina Vălean, poziție transmisă tot prin vocea unei românce, Cristina Tilling, reprezentant ETF. Jurnaliștii nu menționează naționalitatea reprezentantei ETF, care se poziţionează clar împotriva revenirii asupra prevederilor din Pachetul Mobilitate, argumentând că obligaţia de întoarcere a camioanelor în ţara de înmatriculare reprezintă cel mai eficient mod de a opri companiile căşuţă-poștală. „Nu putem să ne ascundem în spatele «Green Deal» pentru a apăra companiile de tip căsuţă-poştală. Nu aşa salvăm mediul. Dacă măsurile luate vor afecta transportul rutier – lucru care rămâne de văzut – celelalte moduri de transport (feroviar şi intermodal) ar putea ocupa o pondere mai mare la nivelul pieţei unice”, a declarat Cristina Tilling.

Lucian Bode a asistat la Prefectura Timis la prezentarea obiectivelor de infrastructura din judet, a stadiului si evolutiilor recente, precum si a perspectivelor de implementare a unor proiecte noi, de modernizare a infrastructurii din judet. Cu aceasta ocazie s-au semnat si doua protocoale intre reprezentantii CFR Infrastructura si primariile din Timisoara si Arad, pentru acordarea sprijinului institutional in vederea promovarii si dezvoltarii proiectelor feroviare.
In cadrul discutiilor, Lucian Bode a declarat ca Guvernul Orban isi propune sa aloce, in fiecare an, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, 2% din PIB. „Pana in 2030, Romania are obligatia sa finalizeze coridoarele retelei principale, deci trebuie sa acceleram implementarea proiectelor de infrastructura. Urmatorii 10 ani vor fi ai recladirii Romaniei, iar infrastructura de transport va fi coloana vertebrala a acesteia.”
Ministrul a precizat ca in vestul tarii e in derulare unul din cele mai mari proiecte de infrastructura feroviara, parte a Coridorului IV (loturile 2A, 2B, 2C si 3 din Tronsonul de la Simeria, la Km 614). Odata cu semnarea celor doua protocoale, s-au deschis si premisele reabilitarii caii ferate Caransebes-Timisoara-Arad. Tot in domeniul infrastructurii feroviare, se are in vedere realizarea unei legaturi intre Aeroportul Timisoara si oras.
Vizita a continuat pe santierul variantei de ocolire Timisoara Sud, unde antreprenorul a precizat ca stadiul fizic al lucrarilor este in progres vizibil si ca spera ca pana la finele lui iulie progresul fizic sa se apropie de 10%, daca vor fi conditii meteorologice favorabile. 
Lucian Bode a cerut atat managementului CNAIR, cat si antreprenorului, ca, in situatia in care apar sincope in realizarea acestui obiectiv, sa identifice cu celeritate solutiile si sa le aplice, pentru a nu inregistra intarzieri.
Ulterior, in cadrul vizitei la Fabrica de Vagoane Calatori Astra Arad, ministrul a precizat ca Guvernul va modifica legislatia privind judecarea in instanta a contestatiilor depuse la licitatii, in conditiile in care mari proiecte de infrastructura raman blocate ani de zile si nu se pot obtine fonduri europene. „Daca stam ani de zile in contestatii, cu siguranta vom pierde bani europeni. Vom trece la simplificarea modului in care sunt judecate aceste contestatii, astfel incat sa putem sa accesam banii europeni. Sunt disponibile 250 de milioane de euro pentru a achizitiona material rulant nou si, din pacate, cu primul lot de 40 de rame, dar si cu cel de-al doilea lot, de 20 de rame, suntem blocati in instanta", a spus ministrul Bode.
Ministrul a participat la sediul CJ Arad si la prezentarea stadiilor de realizare a principalelor obiective de infrastructura rutiera si feroviara din judet si a verificat stadiului lucrarilor la Tunelul T3 Bata km 559+967 – 560+570, obiectiv din cadrul contractului „Reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera-Curtici-Simeria, parte a Coridorului IV Pan-European, pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h, Tronsonul 2 si Tronsonul 3”. „Acum, cand multi incep sa inteleaga ca infrastructura feroviara nu trebuie pusa in plan secundar, vedem cat de importanta e reteaua pe care o avem si care, in mod nedrept, nu a beneficiat de investitii pentru modernizare si dezvoltare. In conditiile noului Green Deal, e de datoria noastra sa finalizam cat mai repede santierele de infrastructura feroviara si sa promovam noi proiecte. De asemenea, vom concentra sume importante pentru refacerea retelei existente, astfel incat sa putem creste viteza de circulatie pe infrastructura feroviara. Este bine ca in cazul reabilitarii liniei de cale ferata Frontiera-Curtici-Simeria Lot 2B am ajuns la un progres fizic de peste 45%. Platile sunt la zi si gradul de mobilizare este corespunzator, deci sunt create toate conditiile pentru ca termenul de finalizare (martie 2023) sa poata fi respectat”, a declarat ministrul Lucian Bode.