Tranziția spre modelul economic cu emisii zero poate proteja piața muncii de riscurile asociate schimbărilor climatice și poate crea până la 300 de milioane de noi locuri de muncă la nivel global până în 2050, arată studiul Deloitte „Work toward net zero: The rise of the Green Collar workforce in a just transition”, cu condiția ca planurile de implementare a decarbonizării să reunească măsuri concertate ale guvernelor și mediului de business, orientate atât spre îndeplinirea obiectivelor de mediu, cât și spre politici de asistență pentru angajați. Raportul atrage atenția asupra riscurilor generate de așa-numita „tranziție pasivă”, care se concentrează pe obiectivul decarbonizării, dar destabilizează piața muncii prin măsuri spontane, disparate, ignorând nevoile angajaților, și subliniază necesitatea realizării unei tranziții active, care urmărește atingerea obiectivelor economice și ecologice, dar în paralel transformă treptat piața muncii și redistribuie capitalul din industrii vulnerabile spre cele sustenabile.

În condițiile realizării tranziției active, regiunile care s-ar bucura de cele mai multe locuri de muncă nou-create sunt Asia-Pacific, care ar putea avea 180 de milioane de joburi noi până în 2050, și Africa, cu 75 de milioane, în timp ce și Europa ar câștiga 21 de milioane de locuri noi de muncă, iar cele două Americi, 26 de milioane, arată raportul. Regiunile cu populații active în domenii tradiționale, dependente de climă și de condițiile meteorologice sau puternic poluante sunt vizate cu prioritate de aceste evoluții, ceea ce înseamnă că noile joburi vor contribui la transformarea modelelor economice, la combaterea șomajului, a sărăciei și a discriminării, precum și la diminuarea decalajului economic între regiuni și continente.

Raportul subliniază în acest context importanța pregătirii profesioniștilor „verzi” ai viitorului, așa-numita categorie „Green Collar”, prin instruirea resursei umane potrivit noilor competențe necesare și prin rescrierea fișelor de post în acord cu transformările în curs. Exemplele de joburi „verzi” includ atât categorii ocupaționale transformate, precum metalurgie cu instalații pe bază de hidrogen, industrie constructoare de mașini exclusiv electrice ș.a., cât și joburi complet noi, create de noua realitate „zero emisii”, de exemplu, inginer operator de instalații industriale cu hidrogen.

„Studiul punctează marile provocări legate de dinamica pieței muncii în următorii 50 de ani, în contextul tranziției către economia verde, însă indică și o serie de elemente de oportunitate; între acestea, cel mai important este faptul că 80% dintre competențele necesare joburilor viitorului există intrinsec în forța de muncă actuală. Așadar, întregul proces poate fi privit ca unul de parțială conversie. Nu întâmplător, 2023 a fost desemnat «European Year of the Skills»: transformările din societate și din business trebuie să găsească profesioniștii diverselor domenii informați și pregătiți  să contribuie la o creștere economică durabilă”, a declarat Raluca Bontaș, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România.

De asemenea, raportul subliniază importanța unei tranziții juste, care să investească eficient și echitabil, valorificând resursele regenerabile și al tehnologiile „curate”, și să susțină dezvoltarea regiunilor și a comunităților vulnerabile, în contextul în care potențialul de creștere economică este foarte diferit de la o regiune la alta, pe fondul particularităților climatice, culturale și politice ale fiecărui continent și areal. Astfel, o tranziție justă ar putea diminua decalajele existente, arată raportul.

„Studiul accentuează necesitatea de a aborda sistemic și incluziv obiectivul zero-emisii, fără a neglija efectele în piața muncii și diferențele dintre geografii, și oferă o serie de recomandări practice spre realizarea unei tranziții active și juste, între care planificarea clară și ambițioasă a etapelor decarbonizării, mobilizarea coordonată a guvernelor și industriilor, precum și alocarea echitabilă a resurselor și atragerea capitalului uman performant către industrii sustenabile. Sunt preocupări și soluții pe care le-am regăsit și pe agenda Forumului Economic Internațional de la Davos de anul acesta, din ianuarie, și este de așteptat ca acestea să concentreze în 2023 eforturile comunitare, deci și ale României, în cadrul noului Plan Industrial «Green Deal»”, a declarat Sorin Elisei, Director Consultanță, Deloitte România, și Liderul practicilor de sustenabilitate și energie.

Raportul Deloitte mai arată că un set coordonat de acțiuni de combatere a schimbărilor climatice ar putea contribui la creșterea economiei globale cu 43 de trilioane de dolari americani până în 2070 (valoare actualizată netă). În scenariul opus, lipsa sau întârzierea unor astfel de măsuri poate duce la pierderi globale de 178 de trilioane de dolari americani până în 2070 (valoare actualizată netă) și la diminuarea PIB-ului mondial cu peste 7%.

Pașaportul pentru produse digitale a fost lansat în aprilie 2022. Conceptul a fost introdus în luna martie prin regulamentul european privind „produsele durabile”, adoptat ca parte a programului Green Deal al UE.

Noile cerințe îi obligă pe toți operatorii să pună la dispoziție date structurate în mod corespunzător privind produsele. În plus, acestea interzic distrugerea produselor nevândute și promovează bunurile produse în mod durabil.

Pașaportul digital al produselor este un set de date care permite identificarea unui produs, precum și a compoziției și originii acestuia pe tot parcursul ciclului său de viață. Acesta include nu numai date despre produsele finite, ci și despre componente și produse intermediare. Pașaportul se aplică nu numai bunurilor produse în Europa, ci și celor importate în UE de pe alte piețe.

Doar anumite tipuri de produse alimentare, furaje și produse farmaceutice au fost exceptate de la posesia acestuia. În primă instanță, pașaportul se va aplica: din 2024 – bateriilor și textilelor, materialelor de construcții, apoi din 2026 – echipamentelor electrice și electronice.

Pașaportul produselor va facilita verificarea conformității acestora de către autoritățile de reglementare. Costul punerii în aplicare a acestei soluții depinde de modelul care va fi implementat în cele din urmă. Un raport al firmei de consultanță Deloitte sugerează că costul estimat al implementării unui standard deschis la nivel mondial ar putea fi cuprins între 3 și 7,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, în cazul în care ar fi create standarde concurente, cheltuielile financiare ar trebui să fie de zeci de ori mai mari și ar putea varia de la 63 de miliarde de euro la 152 de miliarde de euro.

EuroCommerce și GS1 in Europe au elaborat și publicat o poziție comună în sprijinul conceptului de pașaport digital al produselor. Camera Poloneză de Comerț și Distribuție și GS1 Polonia vor sprijini împreună ipotezele publicate ale pașaportului digital al produselor și vor promova conceptul acestuia în rândul părților interesate.

Comisia Europeană susține că CPP va reduce deșeurile. Acesta subliniază că echipamentele electronice și electrice reprezintă sursa de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din Uniune. Cantitatea de echipamente electrice și electronice de pe piața UE a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2011 la 8,7 milioane de tone în 2018. Pe de altă parte, colectarea deșeurilor electrice (DEEE) în 2018 a fost estimată la 8,9 kg pe cap de locuitor, ceea ce indică o rată de colectare de 47%.

Conform noii ipoteze stabilite de UE în 2019 (ca an de referință actual utilizat de Eurostat), doar 3 state membre au atins 65%. 19 state membre au atins deja o rată de colectare de cel puțin 45% pentru bateriile portabile uzate în 2019. 

Propunerea legislativă, care creează un cadru pentru un sistem alimentar durabil (FSFS), este una dintre inițiativele emblematice ale strategiei „de la fermă la gură” și se așteaptă să fie adoptată de Comisie până la sfârșitul anului 2023. Scopul său este de a face tranziția către un sistem alimentar durabil mai rapidă și mai ușoară.