grup de lucru diurna Archives

Oamenii şi-au căutat dintotdeauna dreptatea în instanţă. Cu alte cuvinte, indiferent de situaţie sau de cât de rău suntem nedreptăţiţi, mergem cu convingerea că judecătorul ne va face dreptate. Dar ce ne facem atunci când instanţele se contrazic între ele pe speţe identice?

Problema impozitării retroactive a diurnelor acordate şoferilor de camion lasă loc la interpretări, fals generate de către ANAF, care s-a transformat dintr-o simplă instituţie cu rol în verificarea plăţii corecte a taxelor şi impozitelor la bugetul statului în autoritate de evaluare a încadrării activităţii companiilor de transport şi a angajaţilor acestora (substituindu-se, în cazul de faţă, Inspecţiei Muncii sau Casei Naţionale de Pensii Publice). În faţa contestaţiilor privind diferitele rapoarte de inspecție fiscală încheiate de ANAF, judecătorii au luat decizii contradictorii, în funcţie de actele normative invocate de către părţi şi pe care le-au analizat (sau care pur şi simplu le-au căzut în mână).

Avem astfel situaţia clară a două hotărâri prin care s-a dispus suspendarea executării unor acte administrative în două speţe identice, una pronunţată în prima instanţă de Curtea de Apel Târgu Mureş, şi alta la Tribunalul Mureş. Aceasta din urmă a fost casată de instanţa de control judiciar (Curtea de Apel Târgu Mureş) şi s-a dispus respingerea cererii privind suspendarea executării actului administrativ. În aceste condiţii, avocaţii specialişti pe speţe fiscale, dar şi reprezentanţii industriei de transport sunt revoltaţi de interpretarea diferită a legislaţiei în problematica diurnelor şi aşteaptă clarificări de la Ministerul Finanţelor Publice, artizanul tuturor legilor fiscale din România.

O primă explicație ar putea veni miercuri, 30 iunie, când Ministerul Finanțelor a convocat transportatorii la prima întâlnire a grupului de lucru pe diurnă după discuțiile din 3 iunie.

O clarificare importantă vine în ceea ce privește sumele acordate cu titlu de cheltuieli de transport, cazare și masa, care nu fac parte din salariul minim și nu afectează cuantumul acestuia. “Sumele acordate pentru aceste tipuri de cheltuieli, inclusiv cele care privesc alte facilități, se adaugă la salariul minim, constituind totalitatea drepturilor de natură salarială de care beneficiază temporar salariatul. Sumele acordate cu titlu de cheltuieli de transport, cazare și masă, precum și alte facilități, nu se consideră drepturi de natură salarială în situația în care sunt vărsate cu titlu de rambursare, și sunt sume care nu reprezintă prestații pentru munca depusă de salariat. Ele au destinație precisă, fără a putea fi folosite liber de salariat, ci doar pentru scopul pentru care au fost acordate. Astfel, pentru situațiile în care, în cadrul unei prestări de servicii transnaționale, angajatorii stabiliți în România își trimit lucrătorii pe teritoriul unui alt stat membru, pentru a face lucrări cu caracter temporar, noțiunea de salariu minim la care aceștia au dreptul pe durata executării lucrărilor pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, este cea stabilită de legislația și practica națională a acelui stat. Statul membru pe teritoriul căruia sunt executate lucrările stabilește care sunt elementele constitutive ale salariului minim, directiva menționând doar faptul că alocațiile specifice detașării sunt considerate parte a salariului minim, în măsura în care nu sunt vărsate cu titlu de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv pentru detașare, cum ar fi cheltuielile de transport, cazare și masă.”

Petrică Horga a comentat că, din păcate, “nu se face o precizare foarte clară cu privire la indemnizatia specifica detasarii, in sensul daca aceasta este parte a salariului minim platit unei persoane detasate transfrontalier conform normei sociale și dacă aceasta indemnizatie, ca parte a salariului minim, este neimpozabila pana la nivelul prevazut de lege. Se face doar trimitere la Directiva 96/71/CEE fara a face trimitere si la Lg. 16/2017 care transpune Directiva impreuna cu modificarile ulterioare ale Directivei respective, evitand utilizarea sintagmei ”indemnizatie specifica detasarii” și folosind sintagma ”alocatii specifice detasarii”.

ANAF a subliniat că în formularea acestui răspuns s-au avut în vedere opiniile Ministerului Finanțelor Publice – Direcția Generală de Legislație Cod Fiscal și reglementări vamale referitoare la regimul fiscal aplicabil diurnei în România.

Puteti consulta mai jos documentul in original trimis de ANAF:

Raspuns ANAF