Săptămâna Siguranței Rutiere este organizată în mod tradițional în luna noiembrie, o perioadă asociată cu condiții de trafic mai dificile: vizibilitate redusă, carosabil umed sau alunecos și un risc crescut de accidente. În acest context, ediția din acest an pune accentul pe rolul tehnologiei în prevenirea coliziunilor și în protejarea tuturor participanților la trafic. Tema este cu atât mai actuală cu cât, la nivel european, a intrat în vigoare un nou cadru de reglementare destinat creșterii siguranței rutiere: GSR 2.

GSR 2 desemnează noul Regulament general european privind siguranța vehiculelor, Regulamentul (UE) 2019/2144, care actualizează și înlocuiește vechiul cadru din 2009. Acesta a devenit aplicabil în mod efectiv din iulie 2024 și introduce o serie de cerințe tehnice obligatorii pentru vehiculele noi, cu scopul de a reduce numărul accidentelor grave și al deceselor pe drumurile europene.

Regulamentul se înscrie în strategia mai amplă a Uniunii Europene privind „Vision Zero”, obiectivul pe termen lung fiind eliminarea deceselor rutiere până în 2050. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, noile tehnologii impuse de GSR 2 ar putea contribui, până în 2038, la salvarea a peste 25.000 de vieți și la evitarea a aproximativ 140.000 de răniri grave.

Începând cu iulie 2024, toate vehiculele din categoriile M1, M2 și M3 – de la autoturisme și microbuze până la autobuze și autocare – trebuie să respecte cerințele GSR 2, în cazul în care sunt nou omologate sau înmatriculate după această dată. Accentul nu este pus pe modernizarea flotelor existente, ci pe creșterea nivelului de siguranță al vehiculelor noi care intră pe piață.

Vehiculele fabricate înainte de datele-limită de implementare nu trebuie adaptate retroactiv, întrucât integrarea ulterioară a acestor sisteme ar fi complexă și costisitoare.

Sisteme de siguranță devenite obligatorii

GSR 2 transformă o serie de tehnologii, până acum opționale sau disponibile doar pe anumite segmente, în dotări standard. Printre acestea se numără:

Pentru microbuze și autocare de dimensiuni reduse, reglementarea include cerințe suplimentare de avertizare a șoferului cu privire la prezența pietonilor și a altor riscuri din proximitatea vehiculului.

Ce urmează să devină obligatoriu din 2026

Regulamentul prevede o implementare etapizată, oferind producătorilor timp pentru integrarea unor tehnologii mai complexe. Începând cu iulie 2026, vor deveni obligatorii și alte sisteme, precum:

Aceste funcții mută accentul de la reacția post-accident către prevenție și analiză, contribuind la o mai bună înțelegere a cauzelor coliziunilor.

Comparativ cu GSR 1, care introducea sisteme precum frânarea automată de urgență, avertizarea la părăsirea benzii sau monitorizarea presiunii în anvelope, GSR 2 ridică standardul printr-o abordare mai integrată. Noile cerințe vizează în mod explicit reducerea erorii umane, protecția utilizatorilor vulnerabili și limitarea riscurilor asociate vitezei excesive sau lipsei de atenție.

Implicații pentru operatori și producători

Pentru producători, GSR 2 presupune demonstrarea conformității cu standarde de siguranță mai ridicate în cadrul procedurilor de omologare. Pentru operatori, beneficiile sunt legate de un nivel mai mare de siguranță, dar și de o posibilă reducere a accidentelor, a timpilor de imobilizare și a costurilor asociate daunelor.

Reglementarea este actualizată periodic pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice și cu noile riscuri identificate în trafic, iar nerespectarea cerințelor poate atrage sancțiuni sau consecințe legale.

GSR 2 aduce o schimbare de paradigmă în siguranța rutieră europeană, prin trecerea de la sisteme reactive la tehnologii proactive, integrate în mod standard în vehiculele noi. Siguranța rutieră rămâne o prioritate majoră, iar acest regulament devine un instrument-cheie pentru reducerea accidentelor și pentru atingerea obiectivelor ambițioase stabilite la nivel european.


**Sursă foto: Tranzit AI

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a lansat o petiție publică națională prin care solicită modificarea de urgență a formulei de calcul a impozitului auto aplicabil din 2026, pe fondul efectelor considerate inechitabile și al numeroaselor disfuncționalități generate de actualul sistem de taxare. Demersul urmărește atragerea atenției autorităților asupra impactului real pe care noua formulă îl are atât asupra proprietarilor de autoturisme, cât și asupra obiectivelor de mediu și de siguranță rutieră asumate la nivel european.

Inițiativa APIA pornește de la constatarea că impozitul auto introdus de la începutul anului 2026 este construit pe o bază incompletă, fiind calculat exclusiv în funcție de capacitatea cilindrică și norma Euro, fără a lua în considerare factori esențiali precum emisiile reale de CO₂, vechimea efectivă a vehiculului sau diferențele tehnologice dintre motorizările clasice și cele hibride. Potrivit asociației, această abordare conduce la situații paradoxale în care autoturisme noi, mai puțin poluante și mai sigure ajung să fie taxate mai sever decât vehicule mai vechi, cu emisii mai ridicate.

O formulă care ignoră realitatea tehnică

APIA subliniază că normele Euro nu sunt un indicator direct al emisiilor de CO₂ și nici nu reflectă diferențele reale dintre vehiculele produse la intervale mari de timp. De exemplu, norma Euro 6 este aplicabilă pe o perioadă extinsă, din 2014 până aproape de 2027, ceea ce face ca un autoturism fabricat în 2015 să fie tratat fiscal identic cu unul produs în 2025, în ciuda diferențelor semnificative de tehnologie, eficiență și emisii.

În plus, tehnologiile hibride, care în practică consumă mai puțin și generează emisii mai reduse decât motorizările convenționale mai vechi, sunt tratate aproape identic în grila de impozitare, fiind considerate simple variații ale aceleiași norme Euro. În opinia APIA, acest lucru contravine atât logicii tehnice, cât și principiului european „poluatorul plătește”.

Critici privind fundamentul științific al taxei

Un alt punct central al criticilor formulate de APIA vizează absența criteriului CO₂ din formula de calcul. În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, emisiile de dioxid de carbon reprezintă baza fiscalității auto, tocmai pentru că reflectă impactul real asupra mediului. Excluderea acestui indicator din impozitul auto românesc este considerată de asociație o eroare fundamentală, care afectează coerența politicilor publice de mediu.

Mai mult, APIA atrage atenția asupra unui efect contrar principiului progresivității ecologice: pe măsură ce tehnologia avansează și emisiile scad, stimulentul fiscal se diminuează, în loc să crească. Practic, sistemul actual descurajează achiziția de vehicule mai noi și mai curate, fără a penaliza suficient utilizarea celor mai poluante.

Propunerea APIA: cilindree, vechime și CO₂

În contrapondere, APIA propune o formulă de taxare construită pe trei componente: capacitatea cilindrică, vechimea reală a vehiculului și emisiile de CO₂. Potrivit asociației, acest model este aliniat practicilor europene, reflectă mai corect impactul de mediu și introduce un element de echitate socială, raportând impozitul la realitatea parcului auto din România.

Totodată, o astfel de formulă ar susține indirect siguranța rutieră, favorizând vehiculele mai noi, care sunt dotate cu sisteme avansate de siguranță devenite obligatorii la nivel european începând cu iulie 2024, prin Regulamentul General de Siguranță (GSR 2).

Prin lansarea petiției publice, APIA își propune să transforme nemulțumirea punctuală a proprietarilor de autoturisme într-un semnal instituțional clar. Rezultatele consultării vor fi transmise oficial Guvernului și Ministerului Finanțelor, cu solicitarea explicită de revizuire a cadrului fiscal înainte ca efectele actualei taxe să se consolideze în piață.

Mesajul transmis de asociație este că problema nu este existența unui impozit auto, ci modul în care acesta este construit. Fără o corecție rapidă, există riscul ca sistemul de taxare din 2026 să accentueze dezechilibrele, să frâneze reînnoirea parcului auto și să îndepărteze România de obiectivele europene privind reducerea emisiilor și creșterea siguranței rutiere.