Conform unei analize Uppy, previziunile de creștere globală pentru 2023 și 2024 rămân cu mult sub nivelurile din perioada pre-pandemie, ceea ce va afecta semnificativ volumul de comerț mondial.

Multe companii își revizuiesc bugetele pentru 2023 și le pregătesc pe cele pentru 2024, dar este un demers dificil în contextul actual, ilustrat de discrepanțele dintre previziunile economice elaborate de principalele instituții internaționale.

Potrivit Băncii Mondiale, creșterea globală este prognozată să încetinească de la 3,1% în 2022 la 2,1% în 2023. Evaluarea este puțin mai optimistă decât cea din ianuarie 2023, care era de creștere cu 1,7% pentru anul în curs. Cu toate acestea, încetinirea are consecințe uriașe, în special în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Pe de altă parte, ușoara îmbunătățire a prognozelor pentru 2023 nu marchează începutul unei redresări reale, deoarece ele au fost revizuite în sens descendent pentru 2024. Banca Mondială estimează, în prognoza sa actualizată pentru iunie 2023, că PIB real global va crește cu 2,4% în 2024, în loc de 2,7%, cât era în prognoza din ianuarie anul trecut.

Estimarea de creștere a PIB în economiile avansate crește de la 0,5% la 0,7% pentru 2023, dar scade de la 1,6% la 1,2% pentru 2024. Statele Unite vor avea o creștere mai mare decât se preconiza inițial în 2023, de 1,1%, dar rata de creștere a PIB este de așteptat să scadă la 0,8% în 2024, în loc de 1,6%, cât spunea prognoza din ianuarie anul trecut. Pentru zona euro, Banca Mondială estimează o creștere de 0,4% în 2023 și 1,3% în 2024, previziuni mult mai pesimiste decât cele ale Comisiei Europene, de +1,1% și respectiv +1,6%.

Prognozele globale pentru 2023 au fost revizuite în sus mai ales datorită unei reevaluări favorabile a perspectivelor Chinei (+5,6% în loc de +4,3%), dar și unei recesiuni semnificativ mai scăzute decât cea așteptată în Rusia (-0,2% în loc de -3,3%).

FMI și OCDE sunt mai optimiste. OCDE, în prognoza sa actualizată pentru iunie, anunță o creștere globală de 2,7% în 2023 și 2,9% în 2024. FMI, care și-a publicat ultima actualizare în aprilie 2022, prognozează o creștere globală care va atinge 2,8% în acest an, înainte de a se redresa ușor la 3,0% în 2024. Încetinirea este mai ales în economiile avansate, în special în zona euro și Regatul Unit.

Dacă cifrele acestor instituții diferă uneori, ele sunt totuși de acord asupra unui punct: contextul extrem de fragil și incert. Economia mondială pare să-și revină treptat, după ce a suferit impactul pandemiei și al războiului Rusiei în Ucraina, iar FMI vede mai multe cauze ale acestei reveniri: redeschiderea economiei chineze, fluiditatea recâștigată a lanțurilor de aprovizionare și acalmia de pe piețele energetice și alimentare. Cu toate acestea, instituția crede că este vorba despre o îmbunătățire la suprafață, în timp ce în profunzime tensiunile cresc.

Conform unei analize Upply, din cauza numeroaselor sărbători legale din mai, care au dus la o concentrare a cererii de transport, tarifele au crescut în Franța cu 1,1% față de luna anterioară, fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Creșterea prețurilor este văzută de analiștii Upply doar ca o jumătate de surpriză. În aprilie, prețul motorinei a scăzut în Franța cu 4,3% și, având în vedere că impactul apare cu un decalaj de aproximativ o lună, ar fi fost de așteptat o scădere a prețurilor în mai limitată la aproximativ 1% (ținând cont de faptul că ponderea combustibilului în costurile totale de exploatare este estimată de CNR la 26,5% în transportul pe distanțe lungi cu ansambluri înmatriculate în Franța). Urmând același raționament, cu o scădere suplimentară de 6,6% a prețului combustibilului în mai, ar fi normal să ne așteptăm ca prețurile să scadă în iunie.

Luna trecută a fost marcată și de o acalmie în tulburările sociale și, probabil, de finalul mișcărilor de protest împotriva reformei pensiilor, odată cu publicarea primelor decrete de punere în aplicare, la începutul lui iunie.

În ceea ce privește climatul economic general din Franța, el prezintă unele semne pozitive. Estimarea provizorie publicată de institutul de statistică INSEE pe 21 mai indică o creștere de 5,1% a prețurilor bunurilor de consum față de mai 2022, în scădere față de creșterea de 5,9% din aprilie. În plus, perspectivele legate de creșterea economică se îmbunătățesc. Pe 15 mai, Comisia Europeană a revizuit în sus acest indicator în ceea ce privește Franța, estimând că PIB va crește cu 0,7% în 2023, cu 0,3% mai mult decât se spunea în toamna lui 2022. În plus, în întreaga Europă contextul ar trebui să fie mai bun: previziunile pentru creșterea PIB în 2023 au crescut de la 0,3% la 1,1% pentru zona euro și de la 0,3% la 1% pentru UE, iar inflația este de așteptat să ajungă la 5,8% în zona euro și la 6,7% în UE, o îmbunătățire de 0,3% față de previziunile din toamna lui 2022.

În Franța, mai a fost marcat și de noi anunțuri ale guvernanților în favoarea accelerării reindustrializării țării. Strategia prezentată de președintele Emmanuel Macron prevede investiții străine de 13 miliarde și crearea a 8.000 de locuri de muncă directe. Regiunea Hauts-de-France a avut un succes deosebit și, odată cu anunțarea a patru gigafabrici pe teritoriul său, inclusiv două în Dunkerque, își propune să devină „valea bateriilor“, într-un moment în care vehiculul electric revoluționează industria auto. În ciuda acestui val de optimism, pe termen scurt, moralul managerilor francezi rămâne scăzut. În mai 2023, climatul de afaceri din această țară a pierdut două puncte față de aprilie și revine la media pe termen lung de 100, cel mai scăzut nivel din aprilie 2021 încoace. La această deteriorare generală contribuie toate sectoarele de activitate: în construcții -3 puncte, în industrie și servicii -2 puncte, în comerțul cu amănuntul -1 punct. Iar perspectivele de afaceri sunt în scădere, ceea ce indică volume mai mici care urmează să fie transportate în următorul trimestru comparativ cu anul trecut.