Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Comitetul Național Rutier (CNR) din Franța a publicat recent un studiu referitor la perspective economice și costuri de transport, din care reiese că în Franța prognoza de creștere pentru 2022 este revizuită ascendent până la +2,6%, iar inflația din 2022 se va menține la 6%, sub media din Zona Euro, datorită măsurilor guvernamentale de limitare a prețurilor la energie. Creșterea economică a rămas suficient de puternică, iar încetinirea preconizată a cererii, cauzată de incertitudini și de reducerea puterii de cumpărare a gospodăriilor, va avea un impact doar la sfârșit de an.

În același timp, ocuparea forței de muncă rămâne dinamică în Franța, iar rata șomajului se menține scăzută. În toate sectoarele economiei, companiile continuă să menționeze problemele legate de recrutare ca un obstacol în calea dezvoltării lor, împreună cu dificultățile de aprovizionare.

Climatul de afaceri se deteriorează, iar faptul că s-a terminat acordarea ajutoarelor directe din timpul crizei sanitare face să crească numărul insolvențelor, care fusese scăzut până la început de 2022. Iar investițiile stagnează, mai ales din cauza scumpirii produselor, ca urmare a creșterii costurilor de fabricație.

În 2023 situația economică din Franța se preconizează că se va deteriora și mai mult, iar inflația ar urma să crească și apoi să încetinească din a doua jumătate a anului. În ceea ce privește pericolele energetice, devine din ce în ce mai greu de spus dacă 2023 va înregistra o creștere sau o scădere a activității economice, ambele opțiuni fiind practic posibile. Banca centrală a Franței propune un scenariu în care PIB-ul ar putea varia între -0,5% și +0,8% în 2023, ceea ce ar duce la o posibilă recesiune.

Județele fruntașe ca număr de angajați în firme care au codurile CAEN 5221 (activități de servicii anexe transporturilor terestre) și 5229 (alte activități anexe transporturilor) sunt, ca și în 2019, București+Ilfov, cu 31.537, în scădere față de cei 32.492 din 2019, Bihor (1.600, față de 1.503 în 2019) și Constanța (1.154, față de 1.172, deci în ușoară scădere). Pe locul al patrulea se află de această dată Giurgiu, cu 1.097 de angajați, cu o poziție mai sus decât în 2019, când avea 946. De fapt aici avem, o inversare de locuri cu Brașov, care de data aceasta este pe locul al cincilea, cu 1.072 de angajați în logistică, față de 1.170 în 2019 (din nou o scădere). Clasamentul continuă cu Arad (974/918), Timiș (768/688), Cluj (649/581), Prahova (561) și Dâmbovița (416).

Top 10 după numărul de angajați seamănă în foarte mare măsură cu top 10 după cifra de afaceri și după profit (numai Iașiul este absent din topul după numărul de angajați, dar apare în celelalte două, în rest nouă județe sunt în toate cele trei clasamente), și mai puțin cu cel după numărul de firme (Giurgiu, Prahova și Dâmbovița fiind fruntașe ca număr de angajați, dar nu și ca număr de firme, ceea ce arată că aici este vorba de firme mult mai mari, deci de o medie mai mare de angajați/firmă).