Potrivit raportului anual al Colliers, piața spațiilor industriale și logistice din România și-a continuat traiectoria de creștere în 2025, cu peste 300.000 mp de spații moderne noi livrate, aducând stocul total la aproximativ 8 milioane mp. Cererea anuală a atins un nivel record, tranzacțiile de închiriere anunțate public acoperind aproape un milion de metri pătrați, depășind semnificativ mediile anuale din perioada pre-pandemică. Pe termen mediu și lung, deși prudența economică poate tempera unele decizii de investiții, piața persistă prin creșterea susținută a consumului, extinderea comerțului exterior și accelerarea investițiilor în infrastructură.
„O parte importantă a noilor dezvoltări din 2025 a fost realizată în afara Bucureștiului, semnalând o extindere clară a pieței către orașe și regiuni cu disponibilitate mai bună a forței de muncă și costuri mai competitive. Tendința a atras atât dezvoltatori consacrați, cât și jucători noi. CTP și WDP și-au continuat extinderea portofoliilor, în timp ce dezvoltatori precum VGP, Element Industrial, Logicor și Industra Parks și-au accelerat planurile de creștere. În paralel, Garbe Industrial și Hillwood se pregătesc pentru primele pre-leasinguri pe piața locală, în timp ce Lion’s Head a lansat deja primul său proiect.”, subliniază Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
În 2025, cererea pentru spații industriale și logistice a atins un nivel record, tranzacțiile de închiriere anunțate public apropiindu-se de un milion de metri pătrați, comparativ cu aproximativ 600.000 mp în 2024. Acest volum de tranzacții depășește semnificativ media anuală înregistrată între 2017 și 2019, subliniind maturizarea pieței locale. Consultanții Colliers au punctat că aceste date cuprind doar tranzacțiile anunțate public, ceea ce înseamnă că volumul real al cererii este, cel mai probabil, mai ridicat, având în vedere numărul semnificativ de tranzacții directe care nu sunt raportate public.

„Pe măsură ce piața industrială și logistică se maturizează, tranzacțiile devin mai complexe și mai atent structurate. Vedem o abordare mai prudentă din partea investitorilor și dezvoltatorilor, cu un accent mai mare pe predictibilitate și pe pregătirea proiectelor încă din fazele incipiente. În acest context, experiența și capacitatea de a anticipa potențiale blocaje devin factori-cheie pentru finalizarea cu succes a proiectelor.”, punctează Oana Bădărău, Partner și Head of Real Estate & PPP la Peli Partners.
Activitatea de închiriere s-a concentrat în principal în București, companii precum LPP, Action și Aquila realizând tranzacții semnificative în districtele nordice și vestice ale capitalei. Aceste trei firme au reprezentat aproape un sfert din cererea totală în 2025. În același timp, piața a devenit din ce în ce mai diversificată, odată cu creșterea numărului de tranzacții de dimensiuni medii. Astfel, dimensiunea medie a tranzacțiilor a scăzut de la aproape 9.000 mp în 2020 la aproximativ 7.500 mp. Peste jumătate (mai mult de 500.000 mp) au reprezentat cerere nouă sau preînchiriere, indicând în mod clar o piață activă și bine echilibrată.
În 2025, cele mai multe tranzacții au fost din sectoarele logistică și retail, care împreună au generat cel puțin două treimi din cererea totală. Acest lucru este determinat în principal de creșterea consumului intern. Cea mai mare parte a cererii din sectorul logistic provine de la companii locale și regionale care vizează piața românească. Spațiile închiriate în scopuri de producție reprezintă o pondere relativ redusă, de aproximativ 11%, însă această scădere este considerată temporară, având în vedere amânarea anumitor proiecte până în 2026 și preferința multor firme de a deține propriile spații în care operează. Pe termen mediu, România rămâne o destinație atractivă pentru producție, susținută de integrarea sa deplină la spațiul Schengen, de îmbunătățirile infrastructurii și de interesul din ce în ce mai evident al investitorilor asiatici, în special al celor din China.
Până în 2025, chiriile s-au stabilizat, ratele medii pentru depozitele Built-to-Suit într-o zonă premium din București și din marile orașe ale țării situându-se la 4,5-5 euro/mp. În comparație, chiriile înainte de 2021 erau sub 4 euro/mp, ceea ce indică faptul că ajustările recente ale chiriilor au fost absorbite de piață. În același timp, ratele de neocupare rămân scăzute, la aproximativ 5% la nivel național, deși proiectele speculative realizate de dezvoltatori consacrați și de noi jucători intrați pe piață ar putea oferi chiriașilor o mai mare flexibilitate în perioada următoare.
„Unul dintre principalele atuuri ale României rămâne ritmul accelerat al investițiilor în infrastructură. Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a crescut de la mai puțin de 1.000 de kilometri înainte de pandemie la aproximativ 1.400 de kilometri în prezent, iar peste 300 de kilometri sunt așteptați să fie livrați doar în 2026. Pe termen mai lung, alte peste 1.000 de kilometri se află în diferite stadii de planificare sau construcție, ceea ce va îmbunătăți conectivitatea regională și va deschide noi zone pentru dezvoltări industriale și logistice.”, subliniază Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
În ceea ce privește nivelurile de consum și intensitatea comerțului exterior, stocul de spații industriale și logistice din România rămâne insuficient în comparație cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, ceea ce susține perspectivele de creștere pe termen mediu și lung. În acest context, se preconizează că piața spațiilor industriale și logistice din România va depăși pragul de 8 milioane mp până în 2026. Pe termen mediu, consultanții Colliers consideră că depășirea pragului de 10 milioane mp este un obiectiv realist. Până la finalul următorului deceniu, într-un context extern relativ stabil și cu investiții susținute în infrastructură, stocul ar putea ajunge la 15 milioane mp.
Aproximativ un milion de roboți umanoizi vor fi introduși în fabricile din China și SUA în următorii cinci ani. Acești roboți vor lucra alături de angajații umani, egalându-le nivelul de productivitate și, în cele din urmă, depășindu-i. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale studiului „Redefining Operations with Humanoid Robots”, realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management, prezentă pe piața din România de 20 de ani.
Potrivit cercetării efectuate de Horváth, 39% dintre directorii de top (CxO) intenționează să realizeze investiții semnificative în dezvoltarea și testarea roboților umanoizi în producție în următorii doi ani, ceea ce indică o accelerare clară a adoptării acestei tehnologii. Primele producții de serie sunt așteptate să apară din 2026, iar până în 2030 piața ar putea include roboți umanoizi multifuncționali, capabili să îndeplinească o varietate largă de sarcini în medii industriale și logistice.
În prezent, costul unui robot umanoid industrial este estimat la aproximativ 80.000 USD. Conform previziunilor lui Horváth, acest cost va scădea la aproximativ 55.000 USD per unitate odată cu producția de serie. Un avantaj semnificativ al roboților constă în capacitatea lor de a funcționa 24/7, necesitând doar un timp minim de reîncărcare. Acest lucru le permite să funcționeze peste 5.800 de ore pe an, în timp ce angajații umani pot lucra doar aproximativ 1.700 de ore pe an.
Roboții umanoizi industriali funcționează cu o eficiență de peste 3,5 ori mai mare decât cea a oamenilor și ating o calitate a execuției aproape dublă, ceea ce îi face o opțiune extrem de atractivă pentru companii. În aceste condiții, în scenarii de utilizare intensivă, investiția poate fi recuperată în mai puțin de doi ani (aproximativ 20 de luni).
Din perspectiva de piață, studiul Horváth estimează că, în funcție de ratele de adoptare, rata compusă de creștere anuală (CAGR) va varia între 20% și 70%, China și SUA fiind piețele dominante. Ultima generație de roboți umanoizi are dimensiuni și greutate comparabile cu cele ale adulților și pot atinge viteze de deplasare de peste 10 km/h.
Roboții umanoizi vor fi adoptați inițial pe scară largă în sectoarele logisticii și producției, unde procesele standardizate și variabilitatea redusă permit integrarea lor rapidă. În industria auto, aceștia pot prelua activități precum manipularea materialelor, inspecțiile de calitate, mentenanța, sortarea și ambalarea.
Pe termen lung, după 2035, se preconizează că roboții umanoizi vor depăși performanțele umane în majoritatea sarcinilor cotidiene. Autonomia extinsă a bateriilor, capacitățile de autoîncărcare și autodiagnosticare, împreună cu abilitățile avansate de comunicare și învățare prin senzori tactili, vor permite aplicarea lor în domenii precum îngrijirea persoanelor vârstnice.
„Roboții umanoizi nu mai reprezintă un concept futurist, ci o soluție concretă pentru creșterea productivității și reducerea costurilor operaționale. Companiile care își definesc din timp o strategie clară, identifică cazuri de utilizare relevante și își pregătesc organizația vor beneficia de un avantaj competitiv semnificativ în următorii ani.”, a precizat Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.
Autorii studiului subliniază că succesul implementării nu depinde exclusiv de tehnologie. Integrarea roboților umanoizi necesită ajustări organizaționale semnificative, de la modele operaționale și arhitectură IT până la dezvoltarea competențelor interne, alături de acceptarea colaborării om-robot la nivelul forței de muncă.
Studiul Horváth „Redefining Operations with Humanoid Robots” se bazează pe interviuri cu peste 70 de executivi (CxO) din companii internaționale de producție, cu un accent special pe piețele vorbitoare de limbă germană.
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit