Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Grupul Băncii Mondiale și-au anunțat, la 11 noiembrie 2022, angajamentul de a mobiliza un miliard de euro pentru „Culoarele de Solidaritate” (Solidarity Lanes) – proiecte de infrastructură în statele membre și țările partenere din prima linie, prin programele de finanțare existente, pentru a îmbunătăți conectivitatea transfrontalieră între România și Ucraina, dar și Moldova.
Facilitatea Conectarea Europei (CEF) ar putea sprijini proiecte care înlesnesc și accelerează fluxurile de trafic la punctele de trecere a frontierei. Apelul a fost deschis până la 18 ianuarie 2023, iar România a fost încurajată să aplice împreună cu Ucraina și/sau Moldova.
În plus, România a alocat 25 de milioane de euro din fonduri neutilizate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 pentru a sprijini proiectele de benzi de solidaritate care îmbunătățesc conectivitatea rutieră, feroviară și pe căi navigabile interioare.
Ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia Europeană a decis să mărească în mod semnificativ bugetul indicativ care a fost pus la dispoziție pentru cel de-al doilea apel de mobilitate militară al CEF, de la 330 la peste 616 milioane euro, a anunțat comisarul european Adina Vălean. Astfel, „dincolo de îmbunătățirea utilizării duble a sistemului de transport, unele dintre proiectele selectate vor contribui și la consolidarea căilor de solidaritate UE-Ucraina din regiune.”
În România, au fost propuse 60 de milioane de euro pentru finanțarea a două proiecte care implică proiectarea și construirea unui nou pod peste Prut la Ungheni, precum și o acțiune de sprijinire a modernizării infrastructurii feroviare din Portul Constanța.
În primăvara lui 2023 va fi lansat un apel suplimentar pentru proiecte de mobilitate militară care să îmbunătățească Culoarele de Solidaritate.
Pe 20 aprilie a avut loc, așa cum anunță asociația poloneză de transport și logistică TLP, o întâlnire a BusinessEurope (federația pan-europeană a angajatorilor), unul dintre subiectele principale de discuție fiind revizuirea TEN-T (Rețeaua Trans-europeană de Transport). De aici a rezultat, așa cum a explicat un oficial al Comisiei Europene, faptul că liniile directoare pentru investițiile în infrastructura de transport națională și comunitară și finanțarea prin Facilitatea de Conectare a Europei și prin alte programe relevante, guvernate acum de Regulamentul 1315/2013, trebuie amendate.
Consultările publice pe aceste teme sunt deschise până pe 5 mai și vizează mai multe aspecte: identificarea principalelor obiective ce vizează infrastructura de transport la nivelul Comunității din următorii ani (decarbonizarea transportului), crearea de infrastructură cross-border, implementarea de soluții inovatoare, linii de transport intermodal (conexiuni mai bune între porturi, aeroporturi, căi ferate și terminale rutiere), standardele de calitate a infrastructurii, reducerea costurilor cu mediul asociate transportului, definirea cerințelor viitoare ale infrastructurii necesare pentru a atinge obiectivul de decarbonizare a transporturilor, evaluarea instrumentelor actuale care facilitează și grăbesc implementarea rețelei de conexiuni din UE, definirea noilor parametri și cerințe pentru a îmbunătăți calitatea și reziliența infrastructurii și identificarea modurilor în care să fie întărite digitalizarea, inovația și automatizarea.
Oficialul UE prezent la aceste discuții a confirmat că revizuirea reglementării de mai sus ar face ca transportul și infrastructura de transport din UE să fie mai verzi, mai digitale și mai reziliente. CE își va prezenta propunerile referitoare la aceste subiecte până la finalul anului și o nouă lege ar putea fi adoptată la început de 2023.
02.10.2020
Ultimul număr: Septembrie 2024
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit