Asociatia producatorilor de autovehicule din Europa (ACEA) si Asociatia Companiilor Europene de Electricitate (Eurelectric) sustin mentinerea obiectivului de crestere a retelei de alimentare cu energie electrica pentru vehicule, prin finantarea a 1 milion de puncte de incarcare in perioada urmatoare. Investitia in infrastructura electrica face parte din Acordul Verde European si, potrivit calculelor Comisiei Europene (CE), vor fi necesare aproximativ 2,8 milioane de puncte de incarcare disponibile publicului pana in 2030, adica aproximativ 15 ori mai mult decat sunt la aceasta ora in intreaga Uniune Europeana.
In aceste conditii, industria auto si cea de electricitate si-au unit fortele pentru a sublinia urgenta din ce in ce mai mare pentru revizuirea Directivei UE invechite privind infrastructura de combustibili alternativi (AFID). Practic, aceasta directiva (adoptata in 2014) nu este in conformitate cu dezvoltarea tehnica a vehiculelor electrice sau a tehnologiilor de incarcare si a suferit, de asemenea, o implementare deficitara de catre statele membre.
ACEA si Eurelectric solicita CE sa isi accelereze planurile de revizuire a AFID, ca parte a planului de recuperare pentru Europa post-Covid-19, pentru a introduce o abordare mult mai ambitioasa in legatura cu punctele de incarcare cu energie electrica si a statiilor de alimentare cu hidrogen pe teritoriul UE. Desfasurarea infrastructurii (in special in retelele TEN-T si in zonele urbane) ar trebui sa fie in conformitate cu punctele de referinta pentru vehiculele cu emisii zero si cu emisii reduse, stabilite de UE pentru 2025 si 2030, si ar trebui sa ia in considerare clasele de putere ale punctelor de incarcare si capacitatile de incarcare ale vehiculelor.
Camioanele si autobuzele, de exemplu, necesita o infrastructura diferita comparativ cu autoturismele, datorita consumului mai mare de energie, dar si a spatiului specific (parcarea pentru incarcarea peste noapte si conditii de acces).
In conditiile in care CE acorda o atentie deosebita sectorului constructiilor in planul sau de recuperare, alocand fonduri pentru renovare, ACEA si Eurelectric considera ca tocmai acest „val de renovari” reprezinta oportunitatea ideala pentru a integra puncte de incarcare cu energie electrica atat in cladirile publice, cat si in cele private, printr-un pachet financiar dedicat si legislatie conexa.
De asemenea, pentru a stimula cererea dupa prabusirea dramatica a vanzarilor de vehicule din ultimele luni, planul de recuperare al UE prevede si promovarea tehnologiilor alternative. „Incorporarea mobilitatii «curate» in noul normal al Europei necesita accelerarea lansarii vehiculelor electrice cu baterii si a dezvoltarii infrastructurii de incarcare, precum si modernizarea retelelor si dezvoltarea solutiilor de stocare adecvate. Aceste patru puncte trebuie sa fie centrale si interconectate in orice discutie despre viitorul mobilitatii, precum si in planurile de recuperare post Covid-19”, a declarat Kristian Ruby, secretarul general al Eurelectric.
Un sfert din decesele rutiere din UE sunt consecinta coliziunilor care implica un vehicul de marfuri, potrivit unui raport privind siguranta transportului de marfuri pe drum, realizat de Consiliului European pentru Siguranta Transporturilor (ETSC). Potrivit analizei, 3.310 persoane si-au pierdut viata in coliziuni rutiere care au implicat un vehicul greu de marfuri, de peste 3,5 t, in cele 27 de tari ale UE, in 2018. In acelasi an, 2.630 de persoane au fost ucise in coliziuni care au implicat un vehicul usor de marfuri, sub 3,5 t.
ETSC este insa preocupat in special de riscurile care implica vehiculele grele, mai ales ca de-a lungul celor noua ani cuprinsi in raport, decesele in coliziuni care implica astfel de vehicule au fost reduse mai lent, cu 1,8% anual, decat cele din coliziunile care implica alte categorii de vehicule (-2,8%).
Anul trecut, UE a acceptat sa creasca standardele minime de siguranta pentru camioanele noi, incepand cu 2026, soferii avand posibilitatea de a vedea mai usor alti participanti la drum prin parbrize mai mari si panouri transparente in usi, dar si prin sisteme de detectare a pietonilor si a biciclistilor. Acum, ETSC le recomanda autoritatilor locale sa urmeze exemplul Londrei, care permite accesul camioanelor in centru in functie de nivelul lor de siguranta. ETSC solicita, de asemenea, o infrastructura rutiera care sa protejeze mai bine utilizatorii vulnerabili ai drumului impotriva interactiunilor cu vehiculele de marfa, cum ar fi benzile separate de circulatie. „In ultimele saptamani ale pandemiei de Covid-19, am vazut orasele din Europa adaptandu-si rapid infrastructura rutiera pentru a face fata cererii crescute de mers cu bicicleta si pe jos. Acest lucru arata cat de simplu este sa introduci masuri de salvare a vietii si, de asemenea, cat de importanta este vointa politica in a face rapid schimbarea“, a spus Antonio Avenoso, director executiv al ETSC, completand: „accidentele rutiere ucid un milion de oameni la nivel global in fiecare an. Aceasta noua criza medicala aduce cu ea o oportunitate de a reface sistemul de transport, cu accent pe sanatate si pe reducerea vatamarilor."
