Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

La jumatatea lui iulie, la Bucuresti a avut loc conferinta "Logistica – servicii complexe pentru eficientizarea afacerilor", prilej cu care organizatorii evenimentului – Business Magazin si KLG Europe Logistics – au incercat sa identifice principalele perspective de dezvoltare din domeniu, precum si regiunile de maxim interes pentru investitori. Insa lipsa infrastructurii, a facilitatilor fiscale si a angajatilor specializati a dus, pe de o parte, la un numar redus de investitii in proiectele logistice, iar pe de alta, la o majorare cu 10-15% a preturilor finale ale produselor comercializate in Romania.

Unul dintre punctele de dezbatere a fost reprezentat de starea actuala a portului Constanta, care are potentialul de a ajunge "poarta estica a Europei", in conditiile in care porturile europene din tarile dezvoltate sunt deja sufocate de volumele mari de marfuri. Insa infrastructura trebuie sustinuta si dezvoltata. "Au existat asociatii de profil care au obtinut finantare de la guvernul olandez pentru a sustine colaborarea dintre portul Rotterdam si Constanta, cu un master-plan global de transport si propuneri clare privind fiscalitatea, infrastructura, transportul intermodal sau pe calea ferata, insa punerea in practica dureaza", a punctat Dragos Geletu, director general KLG Europe Logistics.
Printr-o analiza comparativa, in portul Rotterdam se fac investitii de 400 de milioane de euro pe an, in vreme ce in Romania se investesc numai cateva zeci de milioane. Astfel, "olandezii obtin o cifra de afaceri de 500 de milioane de euro pe an, iar la Constanta nu stim daca se ajunge la 100 de milioane de euro pe an", a mai spus Geletu, completand: "oricum, circa 45% din exporturile olandezilor sunt reexporturi, respectiv produse cu valoare adaugata, ca asamblarile. Si, pentru ca pe partea de componente, de asamblare, localizarea trebuie sa fie langa unitatile de productie, Romania are mari oportunitati, cu o piata captiva in toata Europa Centrala si de Est, ba chiar pana in Rusia si tarile nordice."

Porturile, puncte cheie ignorate de executiv
Desi Comisia Europeana a alocat fonduri considerabile pentru dezvoltarea Dunarii navigabile, iar proiectul Dunare-Bucuresti se afla in plina desfasurare, lucrurile inca se misca incet. "Exista tari din zona caspica ce vor sa construiasca o autostrada in jurul Marii Negre, cu bani proprii, ceea ce ne-ar avantaja. Astfel, Constanta ar putea fi un debuseu extraordinar, care ar capta si zona Moldovei", a punctat Ion Lixandru, vicepresedinte UNTRR.
Insa, pe langa dezvoltarea portului Constanta, nu ar trebui neglijate nici porturile Galati si Braila. "In urma cu 200 de ani, Braila era un port adevarat, foarte important in Europa in ceea ce priveste transportul de cereale." De asemenea, reprezentantul UNTRR este de parere ca Romania a pierdut o batalie mare prin dezvoltarea portului de la Calafat, care va duce traficul rutier catre Sofia, in loc sa fie intarita zona Giurgiu, iar traficul sa fie adus in zona Bucurestiului,…..

Cum in numarul din aprilie al revistei Logistica v-am prezentat detaliat atat avantajele pe care judetul Cluj le ofera potentialilor investitori – infrastructura, traditie culturala si economica, pozitie favorabila in vestul tarii sau sprijin din partea autoritatilor locale – cat si proiectele industriale si logistice din zona, vom prezenta doar elementele de noutate care s-au discutat in cadrul conferintei Tranzit de la Cluj-Napoca. Dincolo de ele, un loc aparte in cadrul dezbaterii l-a avut provocarea pe care reprezentantii transportatorilor au adresat-o autoritatilor locale de a declara cat de importanta este infrastructura, si mai ales prezenta unei autostrazi, pentru dezvoltarea economica a unei regiuni.

Sesiunea "Clujul – centru industrial si logistic important din Romania. Cum influenteaza acest lucru piata de transport si logistica din regiune?" a fost deschisa de vicepresedintele CJ Cluj, Alexandru Coroian, care a transmis participantilor, din partea presedintelui CJ Alin Tise, invitatia de a investi in zona, deoarece, conform intentiilor si eforturilor autoritatilor locale, judetul Cluj va deveni "o piatra turnanta pentru NV tarii din punct de vedere al transportului rutier, feroviar si aerian", prin dezvoltarea aeroportului si extinderea tipurilor de aeronave care opereaza la Cluj-Napoca, dar si prin modernizarea si reabilitarea a 720 km de drumuri judetene, in afara de investitiile la nivel central in Autostrada Transilvania si drumurile nationale si europene. A urmat dezvoltarea sistemului de parcuri industriale si se doreste implementarea unui parc logistic, pentru ca atractivitatea zonei sa fie si mai mare.
Despre parcurile industriale Tetarom 1, 2 si 3 am scris in detaliu in numarul din aprilie, astfel ca din prezentarea directorului general Tetarom SA, Viorel Gavrea, vom mentiona doar faptul ca Tetarom 1, de 32 ha, si Tetarom 2, de 12 ha, sunt ocupate integral, si ca in Tetarom 3, unde activeaza Transcarpatica, De Longhi si Bosch, sunt 81 ha disponibile din 154, iar discutii cu potentiali clienti se poarta in permanenta. Viorel Gavrea a tinut sa sublinieze ca Tetarom 2, ocupat integral de compania americana Emerson, este mai degraba un parc stiintific, deoarece acolo lucreaza peste 800 de angajati cu studii superioare. Si, la fel de demn de semnalat, in Cluj-Napoca sunt mai mult de 100.000 de studenti, deci orasul are capacitatea de a asigura continuitate in diverse domenii economice. In incheiere, directorul general Tetarom SA a atras atentia asupra faptului ca "nu urmarim cu orice pret profitul, ci crearea de locuri de munca. De aceea chiria in aceste parcuri este de 0,1 euro/m²/an. Iar terenurile pot fi cumparate de clienti dupa ce investesc 15% din cat s-au angajat initial, pentru a dovedi ca sunt interesati."
De prea putin timp in atentia dezvoltatorilor
In acest punct al discutiei, CEO-ul KLG Europe, Dragos Geletu, si-a manifestat regretul ca dezvoltatorii nu prea