Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

• Foto: Forvis Mazars

Turcia și România mențin o relație economică solidă și de lungă durată în Balcani, întărindu-și legăturile prin investiții semnificative și fluxuri comerciale. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe al Turciei, cele două țări au devenit principalii parteneri comerciali ai fiecărei națiuni în regiune. Această relație este susținută de investiții substanțiale și de proiecte de construcție desfășurate de companii turcești în România.

În 2022, comerțul bilateral dintre Turcia și România a ajuns la 10,3 miliarde de dolari, înregistrând o creștere semnificativă față de 6,8 miliarde de dolari în 2019, conform datelor Institutului Turc de Statistică (TÜİK). Această creștere reflectă puterea industriilor orientate spre export ale Turciei și cererea în creștere a României pentru produsele turcești, inclusiv piese de schimb auto, vehicule, produse din fier și oțel, produse agricole și din industria mașinilor. La rândul său, Turcia importă din România produse din fier și oțel, produse petroliere, vehicule, echipamente de telefonie, piese de schimb auto, semințe de floarea-soarelui, îngrășăminte chimice și produse industriale.

Până la finalul lui 2024, volumul comerțului dintre Turcia și România este estimat să ajungă la 13 miliarde de dolari. Turcia este unul dintre cei mai importanți investitori în România, având 18.135 de companii active în iulie 2023, cu un capital subscris de peste 717 milioane de euro. Companiile turcești investesc în diverse sectoare, inclusiv comerțul cu bunuri variate, fructe, textile și industria televiziunii. București și Ilfov reprezintă aproape 60% din afacerile deținute de turci în țară, iar Constanța se situează pe locul al treilea, cu peste 200 de companii active.

În urma întâlnirilor bilaterale din mai 2024, s-a constatat că investițiile directe ale Turciei în România au ajuns la 7,5 miliarde de dolari, plasând România printre primele 10 destinații din UE pentru investițiile turcești. De asemenea, România este principala destinație europeană pentru firmele de construcții turcești. Datele din primele trei luni ale lui 2024 indică o creștere semnificativă a comerțului, cu perspective de a atinge 13 miliarde de dolari până la finalul anului. În 2023, schimburile comerciale dintre cele două țări au totalizat 10,6 miliarde de dolari, cu obiectivul de a crește pe termen mediu și lung.

Investițiile turcești în România sunt în creștere datorită poziționării strategice a țării, forței de muncă calificate și mediului de afaceri favorabil. Aceste investiții se concentrează pe diversificarea angajamentelor economice în sectoare cheie, cum ar fi producția, unde se dezvoltă facilități avansate și industrii tradiționale. Sectorul construcțiilor primește investiții importante pentru proiecte majore de infrastructură și imobiliare. Industria textilă, un sector cu o prezență de lungă durată în România, atrage tot mai mulți investitori turci datorită capacităților de producție deja stabilite. De asemenea, sectorul energetic devine o zonă de interes, cu investiții în îmbunătățirea infrastructurii energetice și în explorarea energiei regenerabile.

„România a devenit o destinație extrem de atractivă pentru investitorii turci, datorită amplasării sale strategice la intersecția Europei, apartenenței la Uniunea Europeană, forței de muncă calificate și competitive, și politicilor fiscale favorabile care creează un mediu de afaceri primitor. Acești factori, împreună cu îmbunătățirea continuă a infrastructurii și perspectivele economice optimiste ale țării, fac din România o destinație de top pentru investițiile turcești.”,

a precizat Mert Kaftanoglu, Business Development Executive și lider al biroului turcesc, Forvis Mazars în România.

Printre provocările cu care se confruntă investitorii turci din România se includ complexitatea birocrației, dificultățile în navigarea cadrului legislativ, diferențele culturale și de concurență intensă pe piață. Procesele birocratice complicate, cum ar fi obținerea permiselor, licențelor și aprobărilor, pot întârzia proiectele. Înțelegerea legislației locale este esențială, deoarece reglementările românești, inclusiv cele legate de muncă, impozite și drepturi de proprietate, pot fi complicate și diferă de standardele generale ale Uniunii Europene. Consultarea cu experți juridici locali este adesea necesară pentru a depăși aceste obstacole.

Diferențele culturale reprezintă o provocare semnificativă pentru investitorii turci în România, deoarece cultura de afaceri locală valorizează formalitățile, ierarhia și construirea încrederii. În plus, piața românească este foarte competitivă, cu numeroase companii locale și internaționale care concurează pentru cota de piață, ceea ce necesită cercetări amănunțite și o poziționare strategică. Totuși, investitorii beneficiază de avantaje fiscale, cum ar fi amânarea plății TVA-ului în vamă, constituirea unui grup de TVA și rambursările reciproce ale TVA-ului, facilitând astfel operațiunile economice.

„Companiile care importă bunuri în România din țări non-UE pot beneficia de amânarea plății TVA-ului în vamă prin intermediul unui certificat specific, cu condiția să fi realizat importuri în valoare totală de cel puțin 50 milioane de lei (10,1 milioane de euro) în ultimele șase luni. Un alt mecanism avantajos este sistemul de grup TVA, care permite raportarea doar a soldului cumulativ al TVA-ului pentru toți membrii grupului. Acest sistem facilitează compensarea obligațiilor de plată TVA ale membrilor cu rambursările de TVA datorate altor membri ai grupului, eliminând necesitatea plății TVA-ului către stat și accelerând procesul de rambursare în cadrul grupului. De asemenea, companiile pot recupera TVA-ul aferent datoriilor neîncasate, cu respectarea anumitor condiții.”,

a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Forvis Mazars în România.

România și Turcia au încheiat un acord reciproc pentru rambursarea TVA-ului, permițând companiilor turcești neînregistrate în scopuri de TVA în România să solicite rambursări pentru cheltuieli legate de participarea la târguri și expoziții, precum și pentru costurile de transport, inclusiv combustibil, piese de schimb și cheltuieli de întreținere și reparații.

În plus, Forvis Mazars a lansat Turkish Desk în România, o echipă specializată în a oferi suport companiilor românești care doresc să se extindă în Turcia, firmelor turcești care se stabilesc în România și cetățenilor de origine turcă din țară.

Ministrul Economiei din Ungaria, Márton Nagy, a discutat cu reprezentanții Bank of China (BoC) și China Construction Bank (CCB) despre posibilitatea utilizării finanțării chineze pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și a sectorului energetic din Ungaria. Bank of China, activă în Ungaria din 1997, este cea mai veche bancă chineză din țară, în timp ce China Construction Bank, a doua cea mai mare bancă din lume, a deschis o reprezentanță în Ungaria în 2022. Discuțiile subliniază intenția Ungariei de a se baza pe sprijinul financiar chinez pentru îmbunătățirea infrastructurii sale naționale.

Ungaria a devenit principala destinație pentru investitorii chinezi din Europa Centrală și de Est, transformându-se într-un centru financiar regional și consolidându-și rolul de punte economică. Cooperarea dintre cele două bănci chineze este văzută ca o oportunitate pentru companiile maghiare de a accesa piața chineză și de a atrage noi investiții chineze în Ungaria, relatează presa locală.

Băncile chineze partenere cu Ungaria se concentrează pe proiecte mari de infrastructură, inclusiv în domenii, precum energie, digitalizare și e-mobilitate, aprobate de guvernul maghiar și prezentate la Beijing. După finalizarea liniei feroviare Budapesta-Belgrad, programată pentru vara viitoare, viitoarele investiții strategice ce ar putea fi cofinanțate de China includ inelul V0, linia de cale ferată către aeroportul din Budapesta și dezvoltarea punctului de trecere a frontierei cu Serbia. Băncile chineze joacă un rol crucial prin contactele lor extinse, sprijinind deciziile de investiții pentru tehnologii și furnizori cu prezență redusă în Europa, contribuind activ la comerț, integrare financiară și relații bilaterale.