Conform celui mai recent sondaj realizat de Packeta România, platforma digitală globală pentru comerțul online, membră a Packeta Group, logistica și costurile de transport sunt identificate ca fiind cele mai mari provocări ale magazinelor online din România în comercializarea produselor în afara țării.

Aceste constatări, în rândul rețelei de peste 1.800 de magazine online și selleri parteneri, subliniază importanța asistenței în optimizarea lanțului de aprovizionare și în reducerea costurilor asociate cu expedierea internațională. Îmbunătățirea acestor aspecte poate avea un impact semnificativ asupra eficienței și competitivității magazinelor online românești pe piața internațională.

Înțelegerea reglementărilor și adaptarea la normele legislative și financiare ale țărilor în care doresc să-și extindă afacerile sunt printre îngrijorările importante privind concurența internațională pentru magazinele online.

Peste 50% dintre magazinele online respondente consideră că sprijinul logistic este cel mai util în procesul lor de extindere, conform aceluiași sondaj. Acesta este urmat de consilierea strategică și asistența juridică și de conformitate. În contextul afacerilor internaționale, navigarea în reglementările acestora, inclusiv normele vamale și cerințele legale locale, devin esențiale pentru a evita amenzi și a opera eficient.

„Rezultatele sondajului arată clar că, pentru a reuși în expansiunea internațională, magazinele online au nevoie de mai mult decât un simplu serviciu de curierat. Comercianții își doresc un partener și un parteneriat solid care să includă prețuri competitive, livrări punctuale și soluții eficiente de returnare. Iar prin acest sondaj, peste două treimi (67,5%) dintre partenerii noștri ne-au confirmat asta, menționând ca fiind critică importanța parteneriatului cu companiile de curierat pentru succesul extinderii internaționale. Așadar, ne dedicăm să ajustăm serviciile noastre continuu, pentru a ne asigura că fiecare partener primește sprijinul logistic necesar pentru a naviga cu succes pe piețele globale.”,

a declarat Alexandr Jeleascov, Managing Director la Packeta Romania.

Numărul magazinelor online românești care își vând produsele în afara țării este în creștere, iar acest lucru se datorează disponibilității lor de a investi timp și resurse în crearea unei prezențe pe piețele externe. Aceste magazine nu caută câștiguri imediate, ci sunt preocupate de dezvoltarea unei activități pe termen lung. Această tendință apare în contextul unei piețe locale saturate, unde accesarea unor piețe mai extinse este percepută ca o oportunitate semnificativă de creștere pentru companii.

Potrivit sondajului Packeta România, printre motivele principale pentru extinderea afacerilor în afara țării se află:

Accesul la o piață extinsă – aproape 70% dintre comercianți văd acest lucru ca pe un factor decisiv, expansiunea internațională oferind o cale de a depăși limitele pieței interne, accesarea unor segmente neexplorate de clienți, maximizându-și astfel veniturile și stabilind o prezență durabilă pe termen lung;

Cerere constantă: indicată de 20% dintre respondenți, cererea internațională robustă deschide noi direcții pentru vânzări și profit.

Mai mult de jumătate (52%) dintre magazine online care vor să își extindă prezența în afara țării, se consideră complet pregătite pentru a intra pe piețe externe, iar 40% apreciază că sunt parțial pregătite, fiind necesare, însă, unele îmbunătățiri în strategiile internaționale și o mai bună planificare a acestui proces.

Magazinele online adoptă diverse strategii pentru a-și extinde prezența pe piețele internaționale. Potrivit sondajului, 43% dintre comercianți preferă să-și adapteze site-ul actual pentru a satisface cerințele specifice ale fiecărei noi piețe, în timp ce 45% optează pentru vânzarea prin intermediul platformelor marketplace existente. Ambele abordări reflectă o strategie pragmatică, echilibrând investițiile inițiale cu flexibilitatea necesară pentru adaptare rapidă la cerințele pieței.

Volumul livrărilor cross-border se dublează și în 2024

În 2023, Packeta România a înregistrat o dublare a volumului de colete procesate pe segmentul cross-border față de anul precedent, pe fondul unei creșteri semnificative a cererii pentru livrările internaționale. Această creștere este alimentată de expansiunea continuă a magazinelor online românești pe piețele externe și de intrarea pe piața locală, în ultimii ani, a unor branduri și marketplace-uri internaționale.

70% dintre magazinele online care au colaborat anul trecut cu Packeta România au extins livrările la nivel internațional, concentrându-se în principal pe țările din proximitatea României, regiunea balcanică și alte țări europene cu comunități semnificative de români. Integrarea serviciilor Packeta România cu platformele și marketplace-urile locale și internaționale a accelerat procesul de extindere a livrărilor internaționale pentru magazinele online românești. De asemenea, parteneriatele și colaborarea strânsă cu cei peste 70 de transportatori internaționali au avut un impact semnificativ în reducerea timpilor și costurilor de livrare internațională.

Creșterea înregistrată a fost influențată și de optimizarea proceselor de livrare și de oferirea de opțiuni variate pentru clienți, inclusiv puncte pick-up, livrare la adresa clientului și livrare în lockere, adaptate preferințelor individuale ale clienților. Pentru 2024, pe segmentul cross-border, Packeta România preconizează o creștere similară cu cea înregistrată anul trecut. Totodată, optimizarea proceselor și reducerea timpilor de livrare, alături de implementarea soluțiilor de inteligență artificială și automatizare, sunt elemente cheie care vor favoriza extinderea comerțului transfrontalier și vor contribui la creșterea competitivității în industrie.

Cererile pentru obținerea de autorizații CEMT 2022 au fost cu aproximativ 20% mai multe decât în urmă cu un an, majoritatea solicitărilor noi venind de la transportatori cu un parc auto de până la 5 camioane. Este evidentă, astfel, tendința de retragere a vehiculelor de pe piața de transport din Occident spre Europa Centrală și de Est, din cauza cerințelor impuse de Pachetul Mobilitate. Au fost 615 solicitanți, pentru care au fost prelucrate 7.900 de foi de drum CEMT și evaluate 23.000 de curse. Se constată în continuare o slabă utilizare a autorizațiilor CEMT, ceea ce confirmă faptul că, pentru multe firme de transport, CEMT-urile sunt bune mai degrabă pentru acceptarea unor curse sporadice sau pentru a suplini lipsa, temporară, a autorizațiilor bilaterale necesare.

Pentru 2022 au fost alocate în total 2.064 de autorizații CEMT, dintre care 1.056 pentru camioane Euro 5 și 1.008 pentru Euro 6. Diferența comparativ cu anul trecut este de numai 6 autorizații în plus în 2022, însă contingentul actual a fost împărțit între mai mulți operatori de transport, respectiv 584, față de 498 în 2021 (+15%).

Pornind de la concluziile alocării CEMT de anul trecut, când raportul CEMT/vehicule pentru categoria Euro 6 a fost de 1 la 4, Comisia CEMT a considerat necesar ca la alocarea din 2022 să stimuleze această categorie, astfel încât acum raportul a ajuns de 1 la 2. Acest lucru a fost posibil în condițiile în care, pentru anul acesta, România a solicitat 1.008 autorizații CEMT Euro 6, față de 881 în 2021.

În ceea ce privește parcul auto înscris la CEMT, acesta a fost aproximativ același ca în anul anterior pentru Euro 5, adică 2.500 de vehicule, și cu aproximativ 5% mai mare pentru categoria Euro 6: 5.410 vehicule.

În scopul corectitudinii alocării, dar și pentru a-i stimula pe cei care utilizează intensiv autorizații CEMT, secretariatul CEMT-MTI a citit și analizat peste 23.000 de curse (luate una câte una), precum și 8.500 de foi de drum CEMT, cuprinzând evaluarea a 1.560 de autorizații CEMT. S-a constatat o medie de utilizare a autorizațiilor de 1,4 cursă sens/lună/CEMT, adică o dată la două luni. Practic, o autorizație CEMT se utilizează pentru efectuarea unei curse dus-întors, ceea ce este foarte puțin. Turcia deține ponderea importantă în utilizarea autorizațiilor CEMT ca stat de încărcare/descărcare, urmată de Rusia, Ucraina, Republica Moldova, dar și Italia, Germania, Franța și statele din Balcani. În plus, sunt câțiva transportatori care utilizează CEMT-uri în relația Europa de Vest-Marea Britanie, deși nu este nevoie.

Distribuirea autorizațiilor CEMT pentru 2022, pentru fiecare categorie, precum și a restricțiilor de Austria, Grecia, Italia și Rusia s-au făcut prin algoritm matematic, în timp ce alocarea autorizațiilor „libere” pe Ungaria s-a făcut pe baza solicitărilor. La fel ca anul trecut, alocarea autorizațiilor „libere” pe relația Austria s-a făcut numai pentru categoria Euro 6.

Personalizarea autorizațiilor CEMT a fost făcută începând cu 23 decembrie 2021, operatorii de transport având posibilitatea să solicite acest lucru (și inclusiv eventualele asocieri ale restricțiilor alocate dorite) prin aplicația dedicată ADR-SIAE.

H.Essers rămâne în topul cărăușilor cu cele mai multe CEMT-uri alocate

27 de operatori de transport din totalul de 584 admiși pentru alocarea de autorizații CEMT 2022 au primit peste 15 astfel de autorizații (pentru camioane Euro 5, Euro 6 sau combinat). Ca și anul trecut, în topul cărăușilor care au primit cele mai multe autorizații se află H.Essers, din Bihor, cu 68 de CEMT-uri pentru Euro 6. Poziția secundă este ocupată de Avis Trans, din Iași, cu 50 de CEMT-uri pentru Euro 6 și unul pentru Euro 5, iar pe locul al treilea a urcat anul acesta Duvenbeck Logistik, din Brașov, cu 40 de autorizații pentru Euro 6.

Chiar dacă firmele argeșene au coborât din top 3, nu mai puțin de 8 companii din acest județ se numără printre cărăușii cu cele mai multe CEMT-uri pentru 2022.

Din totalul de 630 de firme de transport care au intrat pe lista pentru alocarea CEMT din acest an, 46 au fost respinse. Alte 4 firme din județul Bihor vor fi monitorizate în privința utilizării autorizațiilor „libere” de Italia, prin transmiterea copiilor CMR aferente curselor raportate.

Firmele cu cele mai multe autorizații CEMT alocate pentru 2022 sunt:

La ședința de atribuire a Comisiei CEMT au fost invitați să participe toți cei care au dorit. În final a fost un singur solicitant interesat, reprezentantul firmei Way Farer Trans SRL. Acestuia i s-a prezentat întreaga arhivă a solicitărilor pentru acest an, adică aproape 3.000 de file de documente, atașate solicitărilor („Multe inutile, fiecare citită și analizată. În urma acestui exercițiu, operatorul de transport a recunoscut că nu a crezut până acum că această analiză chiar are loc, ci presupunea că toate documentele se aruncă”, au relatat reprezentanții Comisiei CEMT.)

Viitorul CEMT este electronic

În 2023, MT va implementa – împreună cu Forumul Internațional de Transporturi (ITF), fosta Conferință Europeană a Miniștrilor de Transport – autorizația CEMT și carnetul de drum CEMT, ambele electronice. Este vorba despre un proiect pilot, în cadrul căruia utilizatorii autorizațiilor vor introduce electronic cursele efectuate cu CEMT în aplicație, acestea putând fi astfel vizualizate și recunoscute de toate autoritățile de control implicate.

MT dorește ca la alocarea CEMT 2023 să se implementeze un program de înregistrare automată a solicitărilor și a numărului de curse efectuate (în locul completării formularului clasic de solicitare). Se va asigura astfel responsabilitate sporită în cererile de autorizații CEMT, dar și micșorarea timpului de prelucrare a datelor legate de înscrierea la alocarea de anul viitor.

Au crescut contingentele de „terțe” pe cele mai cerute destinații

2021 a fost primul an în care s-a reușit – cu eforturi din partea Direcției Transport Rutier din cadrul MT – o creștere importantă a numărului de autorizații bilaterale pe relațiile „problemă”, Turcia „terță-țară” și Rusia „terță-țară”. Astfel, contingentul de terțe de Turcia a fost majorat de la 6.500 la 8.500 de bucăți, în timp ce terțele de Rusia au crescut de la 2.800 la 4.600 de bucăți.

Mai sunt unele restricții în transportul rutier de mărfuri, în special în relația cu Turcia, pe care MT le consideră anacronice și dorește să le elimine. În acest sens, după regresul pandemiei, se dorește inițierea unor întâlniri bilaterale în cadrul cărora să se obțină facilități pentru cărăușii români în relația cu Turcia, dar și cu Federația Rusă. De asemenea, încercarea de liberalizare a transportului de mărfuri și de persoane între România și Serbia, inițiată în 2018, este considerată o măsură benefică și, prin urmare, se dorește a fi generalizată.

Din păcate, modul în care se distribuie autorizațiile bilaterale de către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) rămâne o necunoscută, întrucât dialogul dintre MT și ADR se rezumă strict la informările primite de Transporturi cu privire la epuizarea stocurilor de autorizații și necesarul de suplimentare și nicio propunere formulată de către MT și uniunile patronale la întâlnirile cu ADR nu a fost implementată.