La începutul lui octombrie, DAF Trucks Vlaanderen a produs axa cu numărul 3.000.000, eveniment care a coincis cu a 50-a aniversare a fabricii din Westerlo (Belgia) dedicate axelor, unde de curând s-a făcut și o investiție majoră într-o facilitate ce a permis lansarea unei noi generații de axe spate, foarte eficiente.

DAF a produs în mare parte a existenței sale aproape toate axele din componența camioanelor proprii, pentru a garanta performanțe optime și eficiența trenului de rulare, iar în 1971 producția axelor a fost mutată la centrul din Westerlo, unde se fac și cabinele.

În fiecare zi aici, pe E313, care leagă Liège de Anvers, se fabrică peste 600 de axe față și spate, adaptate pentru aplicații specifice, așa cum sunt și camioanele. Oferta include axe față, axe motoare, tractoare, împingătoare, tandem simple și duble, directoare, cu sau fără butuc reducător. În plus, ca și în fabricile DAF din Eindhoven și Leyland, unde se produc camioane personalizate, și la Westerlo se fac axe personalizate. În afară de axele pentru camioane, DAF fabrică aici câteva mii de axe pe an pentru autobuze și autocare, de obicei în combinație cu motoare PACCAR.

Tehnicienii DAF explică faptul că din exterior axele arată cam la fel dintotdeauna, dar ele au cunoscut o evoluție spectaculoasă în ultimele decenii, devenind mult mai ușoare, dar și mai robuste și mai rigide, pentru a garanta operare optimă. În plus, eficiența a fost sporită, datorită procesului nou de prelucrate, astfel încât roțile dințate ale diferențialului să se interblocheze mai precis și mai eficient.

Tot în ceea ce privește eficiența, axele spate ale noilor generații DAF XF, XG și XG⁺ – care au intrat deja în producție în octombrie și sunt destinate transportului pe distanțe lungi – sunt un nou pas înainte, fiind mai ușoare și mai robuste decât predecesoarele lor și cu 3% mai eficiente, datorită reducerii pierderilor la frecare prin folosirea de noi lagăre de pinion și sigilii și prin nivelul mai scăzut de ulei.

În afară de aceste dezvoltări, DAF investește în prezent zeci de milioane de euro în fabrica de axe, astfel încât să poată controla întregul proces, de la sudură și sablare la producerea reductoarelor, ceea ce va aduce avantajul faptului că axele și camioanele se vor potrivi întotdeauna perfect, pentru durată de viață și performanță mari și pentru un cost/km cât mai mic.
Deoarece investiția presupune mașini mult mai silențioase și deoarece operațiile grele vor fi realizate de roboți hi-tech, mediul și cei 500 de angajați vor fi mai bine protejați, iar creșterea sustenabilității proceselor de producție a dus deja până acum la o reducere de 98% a pierderilor de produse chimice.

Așa cum atrage atenția asociația olandeză de transport și logistică TLN, tot mai multe partide din Olanda, grupate în Alianța pentru Mobilitate, îi cer noului guvern să aloce mai mulți bani pentru infrastructură, arătând că, dacă aceasta nu este modernizată și adaptată traficului, economia întreagă, care în această țară se bazează pe comerț, stagnează și sunt costuri suplimentare pentru toată lumea.

Un raport al Institutului de Cunoștințe pentru Mobilitate (KiM) estimează că aglomerațiile din trafic vor fi în 2025 peste nivelul de dinainte de criza coronavirusului. Iar reprezentanții Alianței pentru Mobilitate cred că acest raport este mult prea optimist, deoarece populația crește, volumele de transport rutier cresc, construcțiile se dezvoltă și economia își revine deja, toate acestea necesitând o infrastructură mai bună decât cea din prezent.

Și transportatorii din această țară sunt foarte îngrijorați, deoarece pe multe drumuri principale și pe rețeaua subadiacentă sunt puncte în care apar blocaje pentru că anumite proiecte nu încep. Despre extinderea A14 se vorbește de zeci de ani, dar deciziile se iau mult prea greu: se discută opt ani și se construiește un an, sunt de părere federațiile firmelor de construcții.

În plus, infrastructura din prezent nu permite atingerea țintelor de reducere a emisiilor, deci chiar și cei care nu vor ca ea să fie extinsă ar trebui să țină cont măcar de acest argument, câtă vreme aglomerația în trafic face ca mașinile să polueze mai mult.

Dincolo de acestea însă, problema principală este lipsa de bani pentru infrastructură și de aceea toate părțile interesate solicită o suplimentare cu 1,4 miliarde de euro a fondurilor pentru întreținerea drumurilor și cu trei miliarde de euro/an până în 2040 pentru extindere, aplicații inteligente și dezvoltarea transportului de pasageri.

În afară de extinderea infrastructurii, mai sunt posibile soluții inteligente: în Eindhoven, de exemplu, o mare parte din aglomerație a fost rezolvată separând fluxurile de trafic spre Maastricht de tot ce trebuia să aibă ieșire spre Eindhoven, Veldhoven, Waalre. Sau se pot crea culoare verzi pentru transportul de marfă, prin folosirea de semafoare inteligente, deoarece nu e logic, de exemplu, ca un camion să oprească la semafor la 6:00 a.m. dacă nu trece nimeni.

Și municipalitățile cer 500 de milioane de euro pe an pentru infrastructura locală și promit că investiția se va amortiza repede.

În concluzie, dacă se dorește ca economia Olandei să ia avânt, o decizie foarte bună ar fi să se investească în infrastructură. Federația europeană a constructorilor a calculat că fiecare euro investit în infrastructură aduce 2,5-3 euro din activitatea economică, deci efectul de multiplicare este uriaș.