Randamentul investitiilor in proprietati rezidentiale noi din Bucuresti variaza intre 5% si 7%, cele mai bune niveluri, de 6,5%, fiind inregistrate la apartamentele aflate mai departe de centrul orasului, in cartierele cu densitate mai mare, precum Dristor-Vitan, Berceni, Rahova, Crangasi, potrivit JLL Bucharest Living Report. In aceste zone, raportul dintre nivelul chiriei si pretul de achizitie este cel mai bun, ceea ce asigura un randament atractiv pentru o astfel de investitie.
Pe de alta parte, in zonele ultracentrale si de nord, precum Herastrau-Nordului, Kiseleff-Aviatorilor, Dorobanti-Floreasca, Victoriei-Romana-Universitate si Unirii, randamentele sunt mai reduse, de 5% sau chiar mai putin, avand in vedere preturile de achizitie care sunt mult mai mari decat in cartierele aglomerate.
Proprietatile care ar putea genera randamente de 7% sau chiar putin peste acest nivel sunt exceptii si sunt de obicei situate in zone in care raportul oferta-cerere este dezechilibrat, in favoarea proprietarilor. „Chiar daca au o rata de rentabilitate mai mica, cele mai multe tranzactii de investitii rezidentiale sunt inregistrate in zonele ultracentrale si de nord. Acest interes poate fi explicat prin mai multe elemente. In primul rand, proprietatile au o valoare care se mentine in timp si chiar creste constant si, de asemenea, pot atrage chiriasi de calitate pe termen lung. Insa experienta pe aceasta piata ne-a aratat ca succesul investitiilor rezidentiale depinde de mai multi parametri si de aceea cele mai bune strategii nu se pot baza doar pe influenta randamentului”, a declarat Andreea Hamza, senior director Living Department JLL Romania.
Comparativ cu pietele din Europa Centrala si de Est (ECE), investitiile in rezidentialele din Bucuresti sunt printre cele mai profitabile, randamentele generate fiind printre cele mai ridicate. Doar Varsovia prezinta randamente superioare, de 6,5%. In rest, investitiile din Praga au un randament de 4,5%, cele din Budapesta de 5,5%, iar in Viena de 3%. Comparatia a fost facuta luand in calcul unitati rezidentiale de doua camere si 55 m2 suprafata utila. „Bucuresti este bine plasat in regiune din punct de vedere al atractivitatii investitiilor rezidentiale. Cu toate acestea, atunci cand facem o evaluare a tendintelor viitoare, ne mentinem o perspectiva rezervat-optimista, avand in vedere caracterul contraciclic al acestui sector, ceea ce inseamna ca e putin probabil ca investitorii sa-si vanda portofoliile in aceasta perioada si sa isi reduca expunerea. In opinia noastra, vedeta pietei rezidentiale va fi sectorul multifamiliar, care e de asteptat sa inregistreze cele mai bune performante si modificari minime ale gradului de ocupare, deoarece veniturile generate de proprietatile rezidentiale vor ramane in continuare puternice”, a explicat Andreea Hamza.
Planul de relansare anuntat de Guvern, de 100 de miliarde de euro in zece ani, este similar cu bugetul pe care tara noastra l-a alocat in ultimul deceniu pentru investitii, respectiv de 98,9 miliarde de euro. Suma reprezinta valoarea totala a investitiilor asumate de stat in legile anuale privind bugetul, fie ca acestea au avut drept sursa de finantare bani publici (cheltuieli de capital), imprumuturi rambursabile sau fonduri europene.
Asa incat, guvernul ar putea finanta marele plan economic pur si simplu respectand legile bugetelor anuale, la care sa se adauge si surplusurile din banii europeni – mai multi decat in exercitiul financiar precedent, potrivit
cursdeguvernare.ro.
Suma care figureaza in buget, la cheltuielile aferente proiectelor finantate din fonduri UE, reprezinta doar valoarea cofinantarilor (procentul platit de stat, in general 15%), valoarea proiectelor efective fiind mai mare.
Avand in vedere faptul ca finantarile pe care ar urma sa le primeasca de la Bruxelles se anunta mai insemnate decat fondurile din anii anteriori, Romania ar putea realiza investitii chiar mai insemnate de atat in urmatorul deceniu,
In exercitiul financiar anterior al Uniunii Europene (2014-2020), Romania a avut o alocare de circa 42,6 miliarde de euro. Desi negocierile pentru viitorul buget nu s-au incheiat inca, europarlamentarii romani estimeaza ca alocarea ar urma sa fie similara, de circa 40 de miliarde de euro. La aceasta se vor adauga insa intre 30 si 33 de miliarde de euro din fondul de redresare pe care Comisia Europeana il pregateste pentru a sprijini relansarea cresterii economice in urma crizei coronavirus.
Toate guvernele ultimului deceniu au avut tentatia de a folosi bugetul pentru investitii pentru a echilibra finantele publice, la final de an, pentru a se atinge tinta de deficit de 3% din PIB. Acest fenomen este unul care s-a cronicizat, taierea banilor de la dezvoltare fiind un artificiu fiscal folosit atat in momente in care economica inregistra cresteri record, cat si in perioade de recesiune.
Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor Publice, in ultimul deceniu, peste 11 miliarde de euro au fost sacrificati de la investitii. Un „record? s-a inregistrat in 2017, cand valoarea investitiilor realizate efectiv a fost cu 2,7 miliarde de euro mai redusa decat cea a investitiilor din legea bugetului.
