Indicii bursei romanesti au inregistrat evolutii pozitive la finele lui 2019, depasind cu peste 29% valorile din anul precedent, potrivit unei analize a Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF). Astfel, indicele de referinta BET, care surprinde evolutiile celor mai tranzactionate companii de pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), a consemnat o crestere de aproximativ 35% la 31 decembrie 2019, comparativ cu sfarsitul lui 2018.
Indicele BET-TR, primul indice de tip total return lansat de BVB, a inregistrat la 31 decembrie 2019 cea mai mare crestere, de aproximativ 47%. Cea mai mica rata de crestere a fost de 29,68%, aferenta indicelui BET-BK, care surprinde evolutia actiunilor societatilor locale sau straine cu cea mai mare capitalizare bursiera ajustata cu factorul de „free float” si factorul de lichiditate, selectate si in functie de criterii calitative si listate pe piata reglementata a BVB.
BET-FI, indicele care arata evolutia societatilor de investitii financiare si a altor entitati asimilabile acestora, a crescut cu aproximativ 37%. De asemenea, indicele ROTX, dezvoltat de BVB impreuna cu Bursa de Valori din Viena, a avansat cu 36% la 31 decembrie 2019 fata de finalul anului anterior.
In 2019, valoarea cumulata a tranzactiilor de pe toate pietele a inregistrat o scadere de 14,55%, de la 14,23 miliarde lei in 2018, la 12,15 miliarde lei in anul trecut. Lipsa ofertelor derulate pe piata romaneasca a determinat in mare parte aceasta scadere a tranzactiilor la bursa.
La finalul lui 2019, capitalizarea bursiera de pe piata reglementata a atins nivelul de 180,85 de miliarde de lei, acesta fiind in crestere comparativ cu 2018.
La 31 decembrie 2019, pe primul loc in clasamentul celor mai lichide companii, ale caror actiuni au fost tranzactionate la BVB pe piata principala (Regular), se situeaza Banca Transilvania (TLV), care detine o pondere de circa 30% din valoarea totala tranzactionata. Pe urmatoarele pozitii din acest top s-au clasat Fondul Proprietatea (FP), BRD – Groupe Société Générale (BRD), Romgaz (SNG) si OMV Petrom (SNP).
Valoarea totala a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din Romania a fost de 46,57 miliarde lei la 31 decembrie 2019, in crestere cu circa 18% comparativ cu nivelul de la finele lui decembrie 2018. O analiza pe categorii de organisme de plasament colectiv arata ca, la finalul trimestrului IV 2019, activele totale ale fondurilor deschise de investitii (FDI) s-au majorat cu aproximativ 16% fata de finele lui decembrie 2018. Societatile de investitii financiare au inregistrat o majorare a activelor totale cu aproximativ 24%, iar Fondul Proprietatea a consemnat o crestere a activului total de circa 16% fata de finalul anului anterior.
Pe ansamblul pietei, structura consolidata a investitiilor tuturor organismelor de plasament colectiv indica totusi o preferinta pentru instrumentele cu venit fix/instrumente ale pietei monetare, a caror valoare totala era, la 31 decembrie 2019, de circa 22,69 miliarde lei, consemnand o pondere de aproximativ 49% din activul cumulat al OPC.
Investitiile in actiuni la nivelul intregii piete erau in valoare de 22,34 miliarde lei, reprezentand aproximativ 48% din activul total al OPC. La 31 decembrie 2019, fata de finalul lui 2018, se constata o majorare a investitiilor facute in actiuni (+23,5%), titluri de stat (+36,7%) si in titluri OPCVM/AOPC (+16,1%), concomitent cu o reducere a depozitelor si a disponibilitatilor (-3,9%).
La finele lui 2019, pe piata BVB isi desfasurau activitatea un numar total de 26 de intermediari, dintre care 18 Societati de Servicii de Investitii Financiare (SSIF), 3 institutii de credit locale si 5 entitati autorizate in alte state membre UE. In cadrul Sistemului Multilateral de Tranzactionare activau la finalul anului trecut 20 de intermediari, din care 16 SSIF, 3 institutii de credit locale si o firma de investitii autorizata intr-un alt stat membru UE. Cei mai activi intermediari pe BVB (piata reglementata si SMT) au fost SSIF-urile, valoarea intermediata de acestea fiind de aproximativ 14,55 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF si institutiile de credit) au realizat aproximativ 79% din valoarea totala intermediata. Dintre intermediarii autorizati in alte state membre UE, care au efectuat tranzactii pe pietele la vedere, cele mai active au fost firmele de investitii, acestea cumuland o cota de piata de 12%.
Calea ferata a Serbiei, care in multe locuri este ramasa de pe vremea fostei Iugoslavii, are nevoie de investitii pentru modernizare, mai ales ca Balcanii sunt traversati in intregime de coridorul X Pan-European, o linie ce vine dinspre Salzburg si Budapesta, prin Belgrad, si se ramifica spre Bulgaria si Grecia.
Pentru ca acest coridor sa atinga standarde europene, guvernul de la Belgrad a planificat o investitie de 14 miliarde de euro, pana in 2025. Vor fi implicate aici caile ferate rusesti, pe de o parte, si grupurile feroviare din China, pe cealalta. In prim plan sunt lucrarile de modernizare a unei portiuni de peste 200 km lungime care face legatura intre Valjevo (centrul Serbiei) si granita cu Muntenegru. Aceasta sectiune face parte din ruta care leaga Belgrad cu portul Bar. Aici, 57,5 milioane de euro vor fi investiti de guvernul sarb, impreuna cu 172,5 de milioane de euro proveniti dintr-un imprumut sustinut de caile ferate ruse, in cadrul unui acord de cooperare semnat in octombrie 2019. Programul de investitii aprobat de autoritatile sarbe include si modernizarea sectiunii coridorului X de la Belgrad la Nis, cu ramificare spre Bulgaria si Skopje, capitala Republicii Macedonia.
Capitalul chinez intra in joc in adaptarea unei alte sectiuni a coridorului, cea care leaga punctul de frontiera maghiar Kelebia, prin orasul sarb Subotica, cu importantul nod feroviar si industrial din Novi Sad. Sunt implicate aici China Railway International Group si China Communications Construction Company, ca parte a unui program de 943 de milioane de euro, cu finantarea Exim Bank China.
Traficul dintre Ungaria si Novi Sad va fi radical modernizat. Din martie, tronsonul va fi inchis pentru aproape trei ani, pentru lucrari de constructie.
De asemenea, este prevazuta si construirea unui nou terminal intermodal in Batajnica, un nod feroviar din nord-vestul Belgradului.
