Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Companiile europene se află în fruntea investițiile pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, cu 61% dintre firme care au făcut deja astfel de investiții și 53% care intenționează să o facă. Totodată, utilizarea tehnologiilor digitale avansate este în creștere, 74% dintre companii europene adoptând aceste tehnologii pentru a-și îmbunătăți competitivitatea. În fața șocurilor comerciale, companiile se concentrează pe crearea unor lanțuri de aprovizionare mai rezistente și sigure.

Conform sondajului Băncii Europene de Investiții (BEI), firmele din UE au rezistat relativ bine, în ultimii patru ani, în fața șocurilor legate de sănătate, prețuri și comerț. Sondajul BEI privind investițiile 2024, publicat la Reuniunile Anuale ale Băncii Mondiale și FMI de la Washington, evidențiază o imagine a leadershipului firmelor din UE pentru transformarea verde și consolidarea lanțurilor de aprovizionare în fața riscurilor geopolitice sporite și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare.

Mai multe firme din Europa sunt mulțumite de nivelul lor de investiții realizate în ultimii trei ani și se angajează în combaterea schimbărilor climatice și adoptarea tehnologiilor digitale. Sondajul a inclus aproximativ 12.000 de companii din toate țările UE și un eșantion comparativ din Statele Unite. Deși ponderea companiilor din UE care se așteaptă la o creștere a investițiilor a scăzut la un sold net de 7% pentru 2024, ele continuă să depășească rivalii din SUA, conducând în investițiile pentru reducerea emisiilor și adaptarea la impactul vremii severe. 61% dintre firmele din UE au investit în combaterea schimbărilor climatice, în creștere față de anii anteriori, cu 56% în 2023 și 53% în 2022. Tranziția verde aduce transformări semnificative, dar și oportunități, 27% dintre firmele din UE considerând că tranziția către o economie cu zero emisii nete reprezintă o oportunitate în următorii cinci ani.

„Angajamentul firmelor din UE față de tranziția verde și cea digitală ilustrează potențialul economiei europene”, a declarat președinta BEI, Nadia Calviño. „Sondajul confirmă că parteneriatul public-privat este esențial pentru investițiile strategice care susțin competitivitatea, securitatea și autonomia UE pe piețele globale.”

Aproximativ 90% dintre firmele din UE și SUA au implementat măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, concentrându-se pe strategii cheie, precum reducerea deșeurilor, reciclarea și eficiența energetică. Companiile din UE sunt mai înclinate să adopte transportul durabil, generarea de energie din surse regenerabile și să stabilească obiective de reducere a emisiilor decât cele din SUA. Totuși, o treime dintre companiile din UE (34%) consideră tranziția verde un risc pentru afaceri, comparativ cu 42% în SUA. În plus, 37% din totalul investițiilor realizate de companiile din UE sunt direcționate activelor intangibile, cum ar fi cercetarea, competențele și know-how-ul, subliniind accentul pe inovație și soluții digitale. 74% dintre firmele din UE folosesc tehnologiile digitale, înregistrând o creștere de 4% față de anul trecut, în timp ce SUA rămâne lider cu 81%.

Multe companii europene prioritizează mai mult investițiile de înlocuire decât pe extinderea capacităților. Doar 26% dintre firmele din UE plănuiesc să își extindă operațiunile în următorii trei ani, comparativ cu 47% dintre companiile din SUA.

„Concentrarea companiilor din UE pe inovare este binevenită și trebuie susținută”, a adăugat președinta BEI, Nadia Calviño. „De aceea, Grupul BEI lucrează la un nou Plan de Acțiune pentru a consolida integrarea piețelor de capital din Europa și, astfel, a canaliza economiile private în investiții productive în Europa.”

Mediul de afaceri reprezintă o preocupare majoră pentru companiile din UE și Statele Unite, cu probleme precum lipsa forței de muncă calificate și incertitudinea privind viitorul. Investițiile în afaceri sunt împiedicate de costurile ridicate ale energiei, considerate obstacole semnificative pentru 46% dintre firmele din UE. De asemenea, 60% dintre exportatorii europeni menționează că încă trebuie să respecte standarde și reguli de protecție a consumatorilor diferite de la un stat membru la altul, evidențiind fragmentarea pieței.

„Firmele europene fac progrese în abordarea atât a schimbărilor climatice, cât și a transformării digitale”, a declarat economistul-șef al BEI, Debora Revoltella. „Dar creșterea investițiilor în UE necesită o piață unică mai puțin fragmentată.”

Sondajul evidențiază importanța lanțurilor de aprovizionare robuste, arătând că, deși preocupările legate de perturbările comerciale s-au redus față de anul trecut, firmele nu au observat îmbunătățiri în reglementări, tarife sau restricții comerciale. Companiile din UE sunt bine integrate în comerțul global și au beneficiat substanțial de pe urma acestuia, dar, în contextul actual de tensiuni geopolitice crescute, ele își consolidează reziliența lanțurilor lor de aprovizionare pentru a asigura securitatea și eficiența economică.

Raportul din 2024 servește factorilor de decizie, economiștilor și liderilor de afaceri perspective asupra peisajului investițional și identifică acțiuni necesare pentru a stimula creșterea economică și reziliența.

Companiile germane din domeniul energiei consideră România o piață cu multiple oportunități pentru investiții în tranziția energetică și în zona energiilor verzi. Reprezentanți din opt firme germane explorează posibilitățile de colaborare și extindere a afacerilor în România în cadrul conferinței „Dezvoltarea infrastructurii pentru producția, stocarea și furnizarea energiei din surse regenerabile”. Acestea vor avea și întâlniri bilaterale cu parteneri locali, facilitate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Afaceriile germane din sectorul energiilor regenerabile sunt într-o continuă dezvoltare. Sebastian Metz, directorul general al AHK România, a precizat acest aspect în deschiderea unei conferințe, menționând că Germania și România au activități economice asemănătoare în acest domeniu.

„Atât în Germania cât și în România avem numeroase industrii mari consumatoare de energie. Suntem, cum se spune, în aceeași barcă și de aceea putem să discutăm despre provocări, oportunități și soluții, să învățăm unii de la alții pentru a fi într-o poziție win-win”.

Sebastian Metz a subliniat și tendința europeană de a combina strategia energetică cu politicile industriale pentru a stimula competitivitatea și a sprijini Pactul Verde European.

„Acest lucru se va întâmpla în următorii ani în Europa și mă aștept să vedem strategii similare și aici în România”,

a adăugat Sebastian Metz.

Christian Plate, reprezentantul în afaceri al Ambasadei Germaniei la București, a declarat că relațiile bilaterale dintre Germania și România sunt mai bune ca niciodată. Deși România a înregistrat creșteri semnificative în investițiile în energie regenerabilă și capacitățile de producție, tranziția energetică necesită o infrastructură adecvată, în special în ceea ce privește producția, stocarea și rețelele de distribuție.

„Uneori, energia electrică trebuie să parcurgă distanțe mari de la producătorii de energie la consumatori, provocări cu care se confruntă atât Germania cât și România. În Germania, de exemplu, energia eoliană este generată în principal în nord, în est sau pe mare. Cu toate acestea, cei mai mari consumatori de energie electrică – mai ales marile companii industriale – sunt localizați în sudul și vestul Germaniei. În România, multe centrale fotovoltaice și eoliene sunt situate în sudul și estul țării, iar energia electrică regenerabilă trebuie transportată către vestul țării. Există, de asemenea, problema infrastructurii învechite, care trebuie să fie modernizată. Este un subiect prioritar pe agenda noastră politică, iar evenimente precum conferința de astăzi pot conduce la proiecte concrete.”,

a explicat Sebastian Metz.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan Drăgan, a declarat la conferință că, până în 2030, energiile regenerabile vor reprezenta 48,3% din mixul energetic al României, conform Planului Național de Energie și Climă (PNEC). Cele trei mari categorii de producție de energie ale României sunt regenerabilele, energia nucleară și gazul. Energia regenerabilă va include surse, precum solară, eoliană, hidro, biogaz și geotermală, generând peste 10.000 GW suplimentari până în 2030. Energia nucleară va beneficia de două noi unități instalate la centrala de la Cernavodă, iar producția internă de gaz va acoperi integral necesarul național până în 2027.

Capacitățile de stocare a energiei electrice devin tot mai importante în strategia pe termen lung. Ele vor fi diversificate, incluzând baterii, invertoare, tehnologia de stocare termică și hidrocentrale de acumulare cu pompe.

„Ne așteptăm să actualizăm studiul de fezabilitate până anul viitor și să putem lansa o procedură de licitație internă pentru parteneri pentru dezvoltarea acestui important sistem de stocare cu pompe de până la 1 GW în partea de nord-vest a României”,

a precizat secretarul de stat.

Cele opt companii germane, BayWa r.e. Solar Projects GmbH, Econtech-Theiss GmbH, ELTEC Green Energy GmbH, Envelio GmbH, IBC Solar AG, SAE IT-Systems GmbH & Co. KG, SMIGHT GmbH și SUNSET Energietechnik GmbH, au prezentat soluții pentru dezvoltarea infrastructurii energiilor regenerabile. Acestea includ instalații solare la scară largă, echipamente pentru clădiri eficiente energetic, servicii de inginerie electrică și automatizare, tehnologii ecologice pentru rețele, servicii fotovoltaice și de stocare, tehnologie de control pentru stațiile de distribuție de energie regenerabilă și soluții pentru rețele inteligente.

În a doua parte a conferinței, participanții au primit informații despre cadrul legal și financiar al energiilor regenerabile. La masa rotundă au vorbit Alexandra Floricică – ProCredit Bank România, Ioana Durlea – avocat (Senior Asociate) la bnt Gilescu, Văleanu& Partners și Frank Hajdinjak – vice-președinte Romania Energy Center. Ei au discutat pro și contra noii scheme de ajutor de stat propuse de Ministerul Energiei, bazată pe contractele pentru diferență (CFD). Acestea urmăresc stabilirea unui preț fix pentru energia din surse regenerabile, oferind stabilitate investitorilor, în anticiparea liberalizării pieței de energie.

La eveniment au participat reprezentanți ai companiilor românești și germane din domeniul energiei, ai administrației publice centrale și locale, institutelor de cercetare, universităților, agențiilor guvernamentale și firmelor de arhitectură. Simpozionul, organizat în cadrul programului „German Energy Solutions Initiative” și finanțat de Ministerul Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK), vizează companiile germane interesate de afaceri bilaterale în eficiența energetică. Scopul este promovarea sistemelor și produselor germane pe piața românească.