Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

• Foto: Forvis Mazars

Turcia și România mențin o relație economică solidă și de lungă durată în Balcani, întărindu-și legăturile prin investiții semnificative și fluxuri comerciale. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe al Turciei, cele două țări au devenit principalii parteneri comerciali ai fiecărei națiuni în regiune. Această relație este susținută de investiții substanțiale și de proiecte de construcție desfășurate de companii turcești în România.

În 2022, comerțul bilateral dintre Turcia și România a ajuns la 10,3 miliarde de dolari, înregistrând o creștere semnificativă față de 6,8 miliarde de dolari în 2019, conform datelor Institutului Turc de Statistică (TÜİK). Această creștere reflectă puterea industriilor orientate spre export ale Turciei și cererea în creștere a României pentru produsele turcești, inclusiv piese de schimb auto, vehicule, produse din fier și oțel, produse agricole și din industria mașinilor. La rândul său, Turcia importă din România produse din fier și oțel, produse petroliere, vehicule, echipamente de telefonie, piese de schimb auto, semințe de floarea-soarelui, îngrășăminte chimice și produse industriale.

Până la finalul lui 2024, volumul comerțului dintre Turcia și România este estimat să ajungă la 13 miliarde de dolari. Turcia este unul dintre cei mai importanți investitori în România, având 18.135 de companii active în iulie 2023, cu un capital subscris de peste 717 milioane de euro. Companiile turcești investesc în diverse sectoare, inclusiv comerțul cu bunuri variate, fructe, textile și industria televiziunii. București și Ilfov reprezintă aproape 60% din afacerile deținute de turci în țară, iar Constanța se situează pe locul al treilea, cu peste 200 de companii active.

În urma întâlnirilor bilaterale din mai 2024, s-a constatat că investițiile directe ale Turciei în România au ajuns la 7,5 miliarde de dolari, plasând România printre primele 10 destinații din UE pentru investițiile turcești. De asemenea, România este principala destinație europeană pentru firmele de construcții turcești. Datele din primele trei luni ale lui 2024 indică o creștere semnificativă a comerțului, cu perspective de a atinge 13 miliarde de dolari până la finalul anului. În 2023, schimburile comerciale dintre cele două țări au totalizat 10,6 miliarde de dolari, cu obiectivul de a crește pe termen mediu și lung.

Investițiile turcești în România sunt în creștere datorită poziționării strategice a țării, forței de muncă calificate și mediului de afaceri favorabil. Aceste investiții se concentrează pe diversificarea angajamentelor economice în sectoare cheie, cum ar fi producția, unde se dezvoltă facilități avansate și industrii tradiționale. Sectorul construcțiilor primește investiții importante pentru proiecte majore de infrastructură și imobiliare. Industria textilă, un sector cu o prezență de lungă durată în România, atrage tot mai mulți investitori turci datorită capacităților de producție deja stabilite. De asemenea, sectorul energetic devine o zonă de interes, cu investiții în îmbunătățirea infrastructurii energetice și în explorarea energiei regenerabile.

„România a devenit o destinație extrem de atractivă pentru investitorii turci, datorită amplasării sale strategice la intersecția Europei, apartenenței la Uniunea Europeană, forței de muncă calificate și competitive, și politicilor fiscale favorabile care creează un mediu de afaceri primitor. Acești factori, împreună cu îmbunătățirea continuă a infrastructurii și perspectivele economice optimiste ale țării, fac din România o destinație de top pentru investițiile turcești.”,

a precizat Mert Kaftanoglu, Business Development Executive și lider al biroului turcesc, Forvis Mazars în România.

Printre provocările cu care se confruntă investitorii turci din România se includ complexitatea birocrației, dificultățile în navigarea cadrului legislativ, diferențele culturale și de concurență intensă pe piață. Procesele birocratice complicate, cum ar fi obținerea permiselor, licențelor și aprobărilor, pot întârzia proiectele. Înțelegerea legislației locale este esențială, deoarece reglementările românești, inclusiv cele legate de muncă, impozite și drepturi de proprietate, pot fi complicate și diferă de standardele generale ale Uniunii Europene. Consultarea cu experți juridici locali este adesea necesară pentru a depăși aceste obstacole.

Diferențele culturale reprezintă o provocare semnificativă pentru investitorii turci în România, deoarece cultura de afaceri locală valorizează formalitățile, ierarhia și construirea încrederii. În plus, piața românească este foarte competitivă, cu numeroase companii locale și internaționale care concurează pentru cota de piață, ceea ce necesită cercetări amănunțite și o poziționare strategică. Totuși, investitorii beneficiază de avantaje fiscale, cum ar fi amânarea plății TVA-ului în vamă, constituirea unui grup de TVA și rambursările reciproce ale TVA-ului, facilitând astfel operațiunile economice.

„Companiile care importă bunuri în România din țări non-UE pot beneficia de amânarea plății TVA-ului în vamă prin intermediul unui certificat specific, cu condiția să fi realizat importuri în valoare totală de cel puțin 50 milioane de lei (10,1 milioane de euro) în ultimele șase luni. Un alt mecanism avantajos este sistemul de grup TVA, care permite raportarea doar a soldului cumulativ al TVA-ului pentru toți membrii grupului. Acest sistem facilitează compensarea obligațiilor de plată TVA ale membrilor cu rambursările de TVA datorate altor membri ai grupului, eliminând necesitatea plății TVA-ului către stat și accelerând procesul de rambursare în cadrul grupului. De asemenea, companiile pot recupera TVA-ul aferent datoriilor neîncasate, cu respectarea anumitor condiții.”,

a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Forvis Mazars în România.

România și Turcia au încheiat un acord reciproc pentru rambursarea TVA-ului, permițând companiilor turcești neînregistrate în scopuri de TVA în România să solicite rambursări pentru cheltuieli legate de participarea la târguri și expoziții, precum și pentru costurile de transport, inclusiv combustibil, piese de schimb și cheltuieli de întreținere și reparații.

În plus, Forvis Mazars a lansat Turkish Desk în România, o echipă specializată în a oferi suport companiilor românești care doresc să se extindă în Turcia, firmelor turcești care se stabilesc în România și cetățenilor de origine turcă din țară.

Revizuirea Pactului European de Stabilitate și Creștere permite statelor membre să funcționeze cu deficit bugetar și datorie publică peste limitele maxime admise timp de până la șapte ani, cu condiția să facă investiții în domenii cheie ale economiei europene, conform materialului de opinie realizat de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România. Această flexibilitate poate reprezenta o oportunitate pentru România de a asigura predictibilitatea fiscală necesară pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

În acest context, planul de reducere a deficitului bugetar, pe care România trebuie să-l transmită Comisiei Europene în cadrul procedurii de deficit excesiv, trebuie să se concentreze pe orientarea economiei spre un model de creștere durabilă bazat pe investiții. Scopul este creșterea veniturilor la bugetul de stat prin intensificarea activității economice și implementarea unui control mai strict asupra cheltuielilor publice, asigurând astfel o gestionare echilibrată și eficientă a resurselor financiare ale statului.

Tensiunile din piața de energie, inflația și războiul din Ucraina au deteriorat situația bugetară în mai multe economii europene, declanșând procedura de deficit excesiv în țări, precum Italia, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia. Creșterea necesarului de investiții în protecția mediului, digitalizare și apărare a dus la relaxarea regulilor fiscale europene începând din aprilie, păstrând limitele de deficit (3% din PIB) și datorie publică (60% din PIB), dar oferind mai multă flexibilitate statelor membre pentru ajustarea dezechilibrelor.

Astfel, pentru a beneficia de această derogare, statele membre trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire a deficitului bugetar și datoriei publice sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, prelungibilă la șapte ani în cazul în care se angajează la reforme și investiții în domenii prioritare.

Pentru România, care a încheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB și a depășit 4% din PIB în primele șapte luni din 2024 (față de ținta de 5% pentru întregul an), noile reguli fiscale europene ar oferi o oportunitate importantă. Acestea permit o ajustare bugetară graduală, mai adaptată nevoilor societății, oferind României șansa de a-și corecta treptat dezechilibrele. Succesul acestei ajustări depinde de elaborarea unui plan de către autorități, cu obiective intermediare ferme, care să fie riguros respectate.

Semnale adverse din economie

Pentru ca planul de ajustare bugetară al României să funcționeze, acesta trebuie să reflecte evoluțiile economiei reale și să includă măsuri pentru reglarea dezechilibrelor. Analiza indicatorilor macroeconomici arată o încetinire a activității economice și o persistență a modelului de creștere bazat pe consum din import, considerat nesustenabil pe termen mediu și lung. Conform celui mai recent raport asupra inflației, realizat de Banca Națională a României (BNR), la începutul anului 2024, activitatea economică s-a temperat semnificativ, cu o creștere anuală a PIB-ului de doar 0,5% în primul trimestru, față de 3% în ultimul trimestru din 2023, scăderea fiind cauzată în principal de o reducere amplă a investițiilor. În contrast, consumul populației a continuat să crească. BNR subliniază și creșterea deficitului contului curent cu peste 30% în primele cinci luni din 2024, pe fondul scăderii exporturilor și creșterii importurilor, impulsionate de cererea internă ridicată.

BNR a redus din nou dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la 6,5%, pentru a stimula activitatea economică și producția internă, cu scopul de a impulsiona exporturile și de a reduce importurile prin creșterea ofertei interne. Totuși, pentru dinamizarea activității economice, pe lângă finanțarea la costuri mai scăzute, sunt necesare și alte condiții favorizante, precum disponibilitatea capitalului pentru investiții în unități de producție existente sau proiecte greenfield, stabilitatea geo-politică, și un mediu fiscal competitiv și predictibil.

România oferă facilități fiscale și scheme de finanțare care reprezintă avantaje competitive față de alte țări UE. Analiza Deloitte prezentată investitorilor americani în cadrul unui eveniment organizat de AmCham la Washington, subliniază impozitul pe profit de 16%, impozitul pe venit de 10% și TVA de 19%, aplicabile atât companiilor românești, cât și celor cu capital străin. În plus, companiile beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, reduceri de până la 15% din impozitul pe profit pentru majorarea capitalului social și deduceri de 150% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Pe lângă facilitățile fiscale, companiile pot accesa scheme de finanțare din fonduri europene și ajutoare de stat pentru dezvoltarea proiectelor în sectoare strategice, așa cum energie, mediu, agricultură și dezvoltare regională.

Activitatea economică a României este influențată de contextul regional și european, în special de războiul din Ucraina și de ritmul lent de revenire a economiilor europene, determinând companiile să fie prudente în planificarea proiectelor viitoare. Planul de reducere a deficitului bugetar pe care România îl va trimite Comisiei Europene trebuie să stimuleze activitatea economică și să fie adecvat întregii societăți. Reformele necesare sunt deja conturate în Planul Național de Redresare și Reziliență și sunt folosite ca referință în negocierile de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Menținerea acestor repere va asigura stabilitatea finanțelor publice, un mediu fiscal predictibil și respectarea angajamentelor față de instituțiile europene.