LINAVA Archives - Pagina 2 din 3

Mai multe asociații profesionale ale transportatorilor din țări central și est-europene – SMP (Bulgaria), UHCP (Croația), TTLA și LINAVA (Lituania), TLP (Polonia), ARTRI (România) și NIT (Ungaria) s-au adresat încă odată Comisiei Europene – mai exact, vicepreședintelui executiv al acesteia pentru Green Deal, Frans Timmermans – pentru a cere un memorandum referitor la implementarea prevederii întoarcerii camioanelor în țara de înmatriculare după cel mult opt săptămâni, aflată și în proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Reamintim că anterior, la final de ianuarie, aceleași asociații trimiseseră o cerere similară comisarului european pentru Mobilitate și Transport, Adina Vălean.

Cele șapte organizații profesionale găsesc că este îngrijorător faptul că deocamdată nu există nicio indicație că s-ar fi făcut pași pentru a schimba prevederea privind întoarcerea camioanelor în țara unde este înregistrată firma. Ele amintesc că această măsură, care dacă nu se schimbă nimic ar trebui să se aplice de pe 21 februarie, va duce la costuri mai mari nu numai pentru transportul rutier, ci și pentru alte industrii și în cele din urmă pentru consumatorul final, într-un moment în care economia se luptă deja cu prețurile mari ale energiei, criza de camioane și de șoferi și pandemia de Covid-19.

Asociațiile amintesc și în scrisoarea trimisă lui Frans Timmermans că, așa cum reiese din cele două studii publicate de Comisia Europeană în februarie 2021, măsurile privind întoarcerea camioanelor în țara de origine după cel mult opt săptămâni și noile restricții referitoare la cabotaj au fost adăugate de Parlamentul European și de Consiliul UE, nu au fost parte a propunerii inițiale a Comisiei Europe privind Pachetul Mobilitate, că nu au făcut, înainte de adoptare, obiectul unor studii de impact și că în timpul negocierilor Comisia chiar și-a exprimat îngrijorarea că aceste măsuri sunt contrare țintelor din Green Deal. De aceea CE a comandat, deși ulterior adoptării, un studiu de impact din care reiese, așa cum, știți deja, că noile reglementări duc la emisii în plus de CO₂ de 3,3 milioane de tone pe an, valoare comparabilă cu emisiile totale din transport din Estonia, și pot genera până la 704 t de NO și 251 t de emisii de particule (PM2,5).

Lituania este o țară mică, dar în care s-au dezvoltat afaceri înfloritoare de transport rutier internațional de marfă. Cel mai cunoscut nume este Girteka, dar sunt sute de companii mici și mijlocii de transport rutier care se dezvoltă ca furnizori de transport pe piața europeană.

Din cauza Pachetului Mobilitate, companiile din Lituania au migrat masiv mai aproape de Germania, pentru a evita întoarcerea regulată a camioanelor și șoferilor în țara de origine

Asociația lituaniană a transportatorilor rutieri Linava a anunțat la sfârșitul lunii august 2021 că peste 500 de companii de transport rutier controlate de capital lituanian operează doar în Polonia, estimând că aceste companii vor deține 4.500 de camioane până la sfârșitul anului. Fenomenul este atât de distorsionat încât au apărut agenții specializate în această migrație în Lituania.

Una dintre acestea este Savesta Consulting. Publicația Trasporto Europa menționează za aceasta companie ajută aproximativ 20 de transportatori lituanieni să deschidă sucursale în Polonia.

În Lituania sunt 950 de companii de transport cu un parc de camioane sub 10. Unul dintre motivele care îi împing pe transportatori la această migrație este lipsa șoferilor, combinată cu politici restrictive de imigrație. Transportatorii cer o mărire a cotei de angajare de extracomunitari, mai ales pentru șoferii din Belarus, care până acum este principalul furnizor de forță de muncă pentru companiile lituaniene. Iar Polonia este tocmai țara în care merg șoferii de camioane din Belarus să caute de lucru.

Secretarul Linava, Zenonas Buivydas, adaugă că în 2021 migrația transportului rutier lituanian s-a intensificat și nu se va opri în curând. Polonia este principala țară de destinație, însă sunt multe companii care se stabilesc direct în Germania și Belgia, chiar dacă acest lucru este foarte costisitor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Aceștia din urmă se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în obținerea de finanțare pentru achiziția de camioane în țara de origine.

Potrivit Linava, o companie care are mai puțin de 20 de vehicule primește o finanțare cu o dobândă foarte mare sau nu o primește deloc, și, în același timp, nu primește nici subvenții de la stat. Din aceste motive, în Lituania au fost închise, de la începutul pandemiei, aproximativ 200 de companii de transport mici și mijlocii.