Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

In plina criza pentru romani, retailerii s-au intrecut in extinderi in 2010, in ideea de a fi cat mai la indemana clientilor. Cea mai puternica extindere a avut-o Mic.ro, care, desi s-a infiintat in primavara anului trecut, a ajuns la peste 700 de magazine, fapt ce a adus cresteri ale cifrei de afaceri pentru majoritatea acestora, insa, ca un paradox, vanzarile per magazin au scazut. Au avut de castigat, in schimb, cei care si-au atras clientii cu cele mai bune preturi. Extinderea companiilor de retail, combinata cu o reducere a vanzarilor, inseamna pentru logisticieni o crestere a pietei de distributie locala, cu partide de marfa mici si livrari dese, catre care au inceput sa se indrepte tot mai multi.
 

Primele trei locuri din topul marilor retaileri in ceea ce priveste cifra de afaceri au fost ocupate anul trecut de Metro Cash&Carry, Kaufland si Carrefour. Desi se afla pe primul loc, Metro Cash&Carry a inregistrat o diminuare a cifrei de afaceri cu circa 8%, de la 5,7 miliarde de lei in 2009 la 5,2 miliarde de lei. Anul trecut retailerul a mai deschis sase magazine, iar numarul angajatilor a crescut de la 5.884 la 6.132.
Locul doi este ocupat de Kaufland, care si-a crescut cifra de afaceri cu 26% fata de 2009, ajungand la 4,6 miliarde de lei. Retailerul a deschis 13 magazine anul trecut, ajungand la finalul lui 2010 la 58 de unitati. Puternica expansiune a Kaufland a facut ca pentru prima oara Carrefour sa ajunga pe locul trei in ceea ce priveste cifra de afaceri. Kaufland a inregistrat si o crestere puternica a profitului net, de 117%, respectiv de la 78 de milioane de lei in 2009 la 172 de milioane de lei in 2010. Dupa ce anul trecut a angajat 1.700 de persoane ca urmare a extinderii agresive pe care a avut-o, compania a ajuns la aproape 10.000 de oameni.
Anul trecut nu a fost unul prea bun pentru Carrefour, care a inregistrat o scadere cu 10% a cifrei de afaceri, ajungand la 3,9 miliarde de lei. In aceste conditii, retailerul a reusit sa deschida un singur hipermarket in 2010, ajungand la 23. In schimb, Carrefour a inregistrat o crestere de circa 60% a profitului net, ajungand la 140 de milioane de lei.
Cea mai spectaculoasa crestere a cifrei de afaceri, de 44%, a inregistrat-o anul trecut Mega Image, care a deschis 21 de magazine, ajungand la 72 in toata tara. Compania a inregistrat un profit in 2010 de 2,2 milioane de lei, dupa ce cu un an mai devreme a raportat pierderi de 14 milioane de lei.
O alta crestere notabila a cifrei de afaceri a inregistrat-o si Profi (26%), ajungand la 616 milioane de lei. La acest rezultat a ajutat si deschiderea a nu mai putin de 15 magazine in 2010, ajungand la 82.
Dupa ce a investit in 17 magazine anul trecut, ajungand la 116, Penny Market a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de numai 3,75%, care a fost de 1,6 miliarde de lei.
Desi si-a pastrat acelasi numar de magazine, Auchan a reusit o crestere de aproape 15% a cifrei de afaceri anul trecut.
Lidl a preluat de la grupul Tengelmann retelele de magazine discount Plus din Romania si Bulgaria. Afacerea nu s-a dovedit, insa, una rentabila pentru inceput, astfel ca anul trecut compania a raportat pierderi de circa 250 de milioane de lei, respectiv de trei ori mai mari decat in 2009. Astfel, Lidl avea anul trecut in tara noastra 107 magazine, cu 13 mai multe decat in 2009, si a raportat pentru 2010 o crestere a cifrei de afaceri la 1,4 miliarde de lei, fata de 1,3 miliarde de lei in 2009. Si numarul de angajati a crescut cu 220, ajungand la 2.075.
Cele mai multe magazine au fost inregistrate atat anul trecut, cat si anul acesta de Mic.ro, cunoscuta si ca „Bacania din colt“. Astfel, compania avea la finalul anului trecut 182 de magazine si a ajuns la mijlocul lui 2011 sa numere peste 700. Aceasta este cea mai mare extindere din retail-ul romanesc, dar care a adus datorii de 159 de milioane de lei anul anul trecut si pierderi in valoare de 50 de milioane. Afacerea a pornit in aprilie anul trecut, a necesitat pana in prezent investitii de peste 45 de milioane de euro si a creat peste 4.000 de locuri de munca.

In ciuda extinderilor, vanzarile au scazut
Chiar daca cei mai multi retaileri s-au intrecut anul trecut in a deschide noi magazine, consumul a scazut cu peste 10% comparativ cu 2009. La acest fapt a contribuit scaderea drastica a puterii de cumparare a populatiei, accentuata si de majorarea TVA din iulie anul trecut. Cu mai putini bani in buzunare, cumparatorii au preferat sa se indrepte mai degraba catre retailerii care ofera preturile cele mai mici, de unde au achizitionat produsele cele mai ieftine.
Nici anul acesta lucrurile nu stau mai bine, astfel ca, la mijlocul anului, retailul romanesc a inregistrat o noua mare scadere, de 8,2%. Potrivit INS, in prima jumatate a anului, comertul cu amanuntul a inregistrat o scadere generala de 6,2%.
Numai Carrefour a vandut cu peste 9% mai putin pe magazine. Cu 59 de unitati comerciale, din care 23 de hipermarketuri, vanzarile Carrefour au crescut cu 3,9% in primul semestru, iar cresterea s-a accentuat in al doilea trimestru, ajungand la 8,4%. Insa veniturile per magazin au fost de 10,4 milioane de euro in primul semestru al lui 2010, iar in aceeasi perioada din 2011 acestea au fost de 9,4 milioane de euro, astfel incat     cresterea raportata s-a datorat in principal numarului mai mare de magazine. Daca, la mijlocul anului trecut, compania a anuntat vanzari de 534 de milioane de euro in 51 de unitati, in aceeasi perioada a acestui an vanzarile au ajuns la 555 de milioane de euro in 59 de unitati.
Scaderi ale vanzarilor pe magazine au inregistrat si companiile din domeniul bricolajului. Astfel, la Praktiker, fostul lider de piata din Romania detronat de Dedeman, vanzarile s-au redus cu aproape 30% in prima jumatate a acestui an, ajungand la 68,7 milioane de euro.
Dedeman se asteapta la o crestere cu circa 10% anul acesta, ajungand la aproape 400 de milioane de euro. Si daca va inaugura cele cinci magazine propuse va ajunge la o diminuare a vanzarilor per magazine de la 17 milioane de euro anul trecut la 15,2 milioane de euro anul acesta.
Cel mai mare jucator din industria mobilei, Mobexpert, a raportat in 2010 o cifra de afaceri de 110 miliarde lei, cu 4% mai mica decat in 2009, cand a fost de 115 miliarde. Grupul Mobexpert cuprinde 11 firme in zona de retail, noua fabrici, sase firme de import si trei firme de servicii. Compania a pornit in 1993 cu patru angajati si acum are circa 2.200.

Planurile de extindere continua
Majoritatea retailerilor a decis sa isi continue extinderile si anul acesta. Astfel, Kaufland a reusit ca in prima jumatate a lui 2011 sa-si mareasca reteaua de la 58 la 63 de hipermarketuri si are in plan pentru toamna aceasta un nou magazin la Ploiesti unde va investi peste opt milioane de euro. Carrefour a ajuns de la 32 la 37 de supermarketuri, iar in toamna aceasta mai sunt in plan alte doua, la Bucuresti si Botosani.
Doua noi hipermarketuri la Drobeta Turnu-Severin si Constanta au costat Cora peste 26 de milioane de euro. Pentru anul acesta compania a bugetat circa 40 de milioane de euro pentru achizitia de terenuri. Aceasta deja detine doua terenuri la Bucuresti.
Dupa doi ani de pauza, Selgros Cash&Carry va deschide anul acesta un nou magazin la Constanta, unde va investi circa 20 de milioane de euro. Unitatea va avea 10.000 m2 si va fi cea de a 19-a din cadrul retelei.
Alte 23 de magazine, cu o investitie de circa 50 de milioane de euro, urmeaza a fi deschise de Mega Image. Si Penny va cheltui 45 de milioane de euro pentru inaugurarea a 13 magazine si remodelarea celor deja existente. Parte a grupului german Rewe, care detine si Penny Market-Penny XXL, Billa a anuntat deschiderea anul acesta a unui singur magazin, ajungand astfel la un total de 56 de unitati.
Dupa ce a terminat 2010 cu 82 de magazine, lantul Profi al fondului de investitii polonez Entreprise Investors a ajuns la 100 de unitati, inregistrand anul acesta una din cele mai dinamice expansiuni.
Insa nimeni nu a atins ritmul rapid de extindere a lantului de bacanii Mic.ro, care din aprilie pana acum a deschis circa 10 unitati noi in fiecare saptamana, ajungand la circa 700. Pana la finalul anului se are in vedere deschiderea a 1.300 de magazine fixe si 1.000 mobile. Cat priveste magazinele Macro, pana la sfarsitul anului vor fi deschise 150, iar 53 dintre acestea exista sub numele de MiniMax. In total, investitiile sunt estimate la circa 250 de milioane de euro in ambele tipuri de magazine.
Ritmul de extindere a Dedeman este de 4-5 magazine anual in mai multe orase din tara. Trei noi magazine au fost deja deschise anul acesta la Cluj-Napoca, Drobeta Turnu Severin si Baia Mare, unde investitiile au fost de peste 38 milioane de euro. Un alt magazin urmeaza a fi deschis la Alba Iulia, iar compania era luna trecuta in discutii pentru achizitia unui teren la Bistrita.
Alte 15 milioane de euro au fost cheltuiti anul acesta de BauMax care s-a extins cu o unitate, ajungand la 14.

Investitii puternice in constructii
Cum dezvoltatorii nu mai tin pasul cu extinderile retailerilor, unii dintre acestia au decis sa profite de preturile scazute ale terenurilor si ale materialelor de constructii si sa intre si pe piata de real estate. Astfel, Auchan, impreuna cu dezvoltatorul Belgian BelRom, va dezvolta un parc de retail la Craiova, pe un teren achizitionat anul trecut, unde era situata fosta fabrica Electroputere. Terenurile si constructiile Bricostore vor fi transferate catre o firma noua numita Brico Foncier, care le va inchiria magazinelor Bricostore. Activele transferate catre noua compania valoreaza 90 de milioane de euro. Transferul se va face pana la finalul acestui an, iar reprezentantii companiei estimeaza ca acest pas va avea un impact pozitiv asupra cifrei de afaceri a companiei. Reprezentantii companiei au spus ca pentru Romania au in vedere investitii de peste 10 milioane de euro anul acesta, adica mai mult de jumatate din cat si-au propus sa dedice in Europa Centrala si de Est.
Anul acesta, Cora a anuntat constructia primului sau mall din tara noastra, care va necesita investitii de 100 de milioane de euro. Alte doua mall-uri sunt in plan la Bacau si Brasov, unde investitiile vor fi similare.

Camioneta Isuzu L35 a incheiat cel de-al doilea test de anduranta din acest an, dupa ce in perioada iunie-august a facut parte din flota Aquila de livrare de bauturi racoritoare. Vehiculul a prins practic varful de sezon pe litoral, parcurgand in medie 150 km/zi, ceea ce depaseste usor ritmul de functionare al celorlalte furgoane din parcul auto al distribuitorului prahovean. Neconfigurat special pentru transportul de bauturi, Isuzu a fost folosit mai ales pentru comenzile „bulk“, catre clientii mari din zona, dar a facut si livrari in regim door-to-door la terasele din principalele statiuni dintre Constanta si Mangalia, plus Mamaia. La fel ca la testul efectuat la inceputul anului de edy Spedition, L35 s-a remarcat printr-un consum foarte bun de combustibil raportat la incarcatura transportata.

 
Camioneta Isuzu L35, testata la inceputul anului de edy Spedition, si-a petrecut vara pe litoral, fiind utilizata de Aquila la distributia de bauturi racoritoare in lunile iunie, iulie si august. Fiind in perioada de vara, a prins varful sezonului, astfel ca vehiculul a fost folosit intens, fiind transportati, de regula, 4-5 paleti odata. Rezultatele sunt interesante din perspectiva capacitatii de transport a masinii (3,5 t masa totala maxima admisa – MTMA) raportate la consumul de combustibil inregistrat, in conditiile in care a fost folosita pentru distributia bauturilor racoritoare in sistem „bulk“. Au fost alesi in principal clientii cu comenzi mai mari, pentru ca L35 nu a beneficiat de cea mai fericita echipare din perspectiva configuratiei suprastructurii.
Au fost insa si situatii cand s-au efectuat doua curse si  au fost deserviti chiar si 19 clienti, in regim de exploatare door-to-door. Indiferent de tipul de distributie pe fiecare zi (door-to-door sau cativa clienti mai mari), Isuzu a fost evaluat pozitiv de la sofer (acelasi pe toata perioada de desfasurare a testului), din perspectiva manevrabilitatii si usurintei la incarcare/descarcare.
A aparut o mica problema tehnica, la un semering. „Lucruri inerente, pana la urma, in exploatare, dar ne-a surprins. Am fost la service-ul autorizat de la Constanta si problema s-a remediat rapid“, a precizat George Dragomir, manager de flota Aquila.
Isuzu L35 este propulsat de motor Isuzu 4JJ1E5N diesel, de 3 l, cu patru cilindri, supraalimentat cu turbocompresor cu geometrie variabila, intercooler, si injectie directa common-rail. Cu o putere maxima de 150 CP la 2.800 rpm, motorul dezvolta un cuplu maxim de 375 Nm, pe o plaja intre 1.600 si 2.800 rpm. Standardul Euro 5 este atins gratie tehnologiei EGR, vehiculul fiind echipat in plus cu filtru de particule.
Isuzu L35 are ampatament de 2.800 mm, iar distanta de la sol la sasiu este de 700 mm. Lungimea autosasiului este de 5.580 mm, iar latimea, de 1.855 mm.

Medie de 7,18 clienti si trei curse pe zi
Consumul mediu inregistrat la furgoanele Aquila este intre 10,5 si 13 l/100 km, in functie de categoria de drum pe care ruleaza vehiculele, de utilizarea sau nu a aerului conditionat etc. Pentru masinile mai mari, de 12-16 t MTMA, la distributie se inregistreaza 25-26 sau 32-33 l/100 km. Este putin diferit de un consum normal realizat in transport intern din cauza specificului activitatii, iar camioneta Isuzu a obtinut printre cele mai bune valori din plaja optima de consum considerata.
Aquila merge la toate vehiculele pe sistemul FAZ (fisa de activitate zilnica) si acolo este trecut numarul de kilometri pe fiecare cursa. Masinile au card de alimentare si se monitorizeaza consumul raportat la tonaj si la numarul de kilometri parcursi. Toate datele se introduc electronic in sistemul de gestionare a parcului auto si la finalul fiecarei luni se genereaza rapoarte. Si pentru Isuzu s-a facut o fisa similara, in care s-a evidentiat in plus numarul de clienti si de curse. Media inregistrata a fost de 7,18 clienti pe zi si trei curse. Aceasta valoare este foarte buna, pentru ca ilustreaza o exploatare intensa. Viteza medie de deplasare, de aproape 60 km/ora, este destul de ridicata pentru o asemenea aplicatie.
De altfel, masina testata a facut chiar mai multi kilometri decat alte vehicule din flota care au activat tot pe zona Constanta, pe distributie de bauturi. Cu toate acestea, s-a incadrat in cele opt ore de program, care sunt respectate intotdeauna, indiferent de cum este reglata activitatea soferului in functie de nevoile clientului.
Strict din perspectiva numarului de kilometri, raportat la o masina de distributie din flota care functioneaza in regim door-to-door, distanta parcursa a fost clar mai mare. Mai ales in prima luna, cand ponderea curselor in regim bulk a fost in medie de 165 km/ zi. In iulie vorbim numai de 116 km/zi, dar aici s-au facut mai multe curse door-to-door, fiind si mai multe solicitari.
In activitatea de FMCG, cursele door-to-door reprezinta 70% din numarul de kilometri parcursi, in timp ce transporturile bulk, 30%.

Masinile japoneze se impun incet, dar sigur
Flota de livrare pentru activitatea de distributie Aquila numara 320 de masini, inclusiv cele destinate logisticii producatorului de bauturi racoritoare (120 de unitati). Pe proiectele celelalte de vanzare directa de marfa se foloseste restul vehiculelor. In perioada de varf, pentru distributia de bauturi se apeleaza la subcontractori, pentru ca este vorba de numai doua luni pe an. De trei ani se lucreaza cu aceiasi subcontractori, pentru ca este vorba de o activitate aparte si atunci trebuie o firma profesionista, care sa faca fata unui volum de marfa extrem de variat. Oricum, la orice transport efectuat de subcontractor merge si un angajat Aquila, pentru buna desfasurare a lucrurilor.
In ceea ce priveste contractul cu marele producator de bauturi racoritoare, prelungirea acestuia poate presupune, pe de o parte, mentinerea celor trei locatii actuale, iar pe de alta parte, o eventuala extinderea a colaborarii.
In functie de directia pe care se va merge se va decide innoirea flotei si achizitionarea de masini noi. Aquila are 20 de Mitsubishi Canter specializate pe transportul de bauturi, astfel ca nu sunt la prima experienta cu o masina japoneza. „Nu excludem sa folosim si camionete japoneze ca alternativa la clasicele europene pe care le avem in parcul auto, respectiv Fiat Ducato si Iveco Daily. In timp, vom vedea care este cea mai fericita alegere. O comparatie acum intre Mitsubishi si Isuzu este greu de facut, pentru ca prima are tonaj mai mare si o capacitate crescuta de incarcare. In plus, avand in vedere faptul ca flota de Mitsubishi face si distributie door-to-door, regimul de functionare e diferit. La prima impresie, Isuzu ar putea sa stea totusi mai bine la consum, chiar si la compararea unor modele similare. Pe de alta parte, cabina Canter este mai mare, permite transportul mai lejer a trei persoane. In situatii de varf se folosesc un sofer plus doi manipulanti, pentru ca trebuie sa ne miscam repede mai ales pe litoral, unde sunt numai anumite ore cand se permite accesul firmelor de distributie. Tocmai de aceea, atunci cand cererea a fost prea mare, catre Mangalia au plecat numai masini de capacitate mai mare“, a aratat Dragomir.
Aquila are mai multe linii de business: transport intern si extern, respectiv distributie tip FMCG, care include si o flota dedicata pentru logistica unui mare producator de bauturi racoritoare. Autocamioneta Isuzu a activat in aceasta din urma si aici se si preta datorita gamei in care se incadreaza si configuratiei.
Pe parte de distributie, Aquila opereaza mai multe tipuri de produse, cu diferite necesitati de transport. Vorbim aici de marfuri generale, care se pot transporta cu utilitare usoare avand MTMA de pana la 12 t in regim normal de transport, precum si produse care necesita temperatura controlata (gama Ferrero).

Achizitii noi pe flota de distributie
In toamna anului trecut, Aquila a achizitionat 40 de masini destinate transportului de produse la temperatura controlata. „Aveam nevoie sa crestem parcul auto, pentru ca la momentul respectiv am facut un pas important in relatia cu Unilever, in sensul in care am devenit unic distribuitor national al companiei. Este vorba de mai multe marci, chiar daca majoritatea sunt tot Fiat Ducato si Iveco Daily.“
Avand in vedere contractul cu producatorul de  bauturi racoritoare, si pe acest segment se impune reinnoirea flotei, dedicata acestui segment. „Putem spune ca am inceput sa prospectam piata si mai ales sa vedem catre ce categorii de vehicule ne indreptam. Legislatia ne forteaza sa mergem catre tonaje cat mai mici, dar necesarul este de capacitati mari, astfel ca trebuie gasita o solutie de mijloc. Fiind o linie de business separata, dezvoltarea acesteia nu va afecta ceilalti clienti ai companiei. Produsele se transporta separat, cu flota dedicata. Si oricum vorbim de configuratii diferite ale vehiculelor. Pe liniile de activitate unde se face si vanzare (Unilever, Ferrero, Wrigley, Phillips etc.), cele mai bune sunt utilitarele de 3,5 t. Pe transportul bulk, mergem pe masini de pana la 12 t MTMA.
La bauturi, lucrurile se schimba, din cauza greutatii marfii. Iar sarcina utila necesara este de 4,5-5 t pentru majoritatea masinilor care fac distributie in oras. Oferta din piata fie te duce intr-un MTMA de 6-7 t, care nici macar nu atinge 4,5 t util, fie incerci sa faci compromisuri. Legislatia este din ce in ce mai greu de respectat. Spre exemplu, acum avem in proiect experimentarea de lize electrice in centrul istoric al Bucurestiului, unde masinile de distributie nu mai au acces. Din punct de vedere al caroseriei, ideale sunt cele care pot incarca sase paleti“, a mai aratat directorul Aquila.
Toate cele 40 de masini au fost achizitionate dublu-compartimentate, pentru a putea transporta in acelasi timp marfuri generale si alimentare si a optimiza activitatea. Spre deosebire de o caroserie 100% frigorifica costurile de executie au fost mai mici, iar tendinta generala este in aceasta directie, in vederea utilizarii la maximum a spatiului de incarcare.
Gratie impresiei foarte bune pe care a facut-o pe perioada testului de anduranta, directorul de flota Aquila s-a aratat interesat de a vedea consumul Isuzu L35 si intr-un regim de door-to-door clasic, cu mult mai multe opriri si trafic preponderent in interiorul localitatii. Pentru ca pe perioada testului distributia kilometrilor parcursi a fost de 60% trafic in afara localitatilor si 40% in interior.