Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

22.000 de noi locuri de muncă au fost create în mai, reprezentând cu 11% mai multe decât în aprilie, dar și cu aproximativ 10% mai puține decât în mai 2024. Unii angajatori au adoptat o abordare expectativă în această lună, deoarece au apărut tensiuni pe piața muncii, printre altele. Cu toate acestea, în ultimele aproximativ două săptămâni, lucrurile au început să revină la normal.

„Luna aceasta a fost una marcată de tensiuni inclusiv pe piața muncii, ceea ce s-a tradus într-o reacție de expectativă pentru o parte dintre angajatori. În ultimele aproape două săptămâni însă, lucrurile reîncep să intre în logica deja cunoscută de recrutare. Vedem o revenire a numărului de joburi noi scoase în piață și planuri concrete de extinderi ale echipelor și de atragere de candidați.”, a precizat Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

De fapt, angajările din mai au fost la același nivel cu cele din ianuarie, februarie și martie, dacă nu chiar ușor superioare. În plus, industrii precum retail, call-center / BPO sau servicii au continuat să angajeze, indiferent de contextul economic, social și politic.

„Ce observăm însă în luna mai este o tendință puternică în direcția angajărilor tradiționale, care cer prezența fizică la birou 5 zile pe săptămână, în defavoarea joburilor remote. Este pentru prima oară anul acesta și, de altfel, în ultimii ani, când numărul joburilor care cer prezența la birou depășește pragul de 90% (93,9%). Numărul de joburi remote a ajuns la 3,4%, iar cele pentru străinătate la 2,7%. Piața începe să își revină, dar acest lucru se întâmplă în termeni ceva mai riguroși decât până acum.”, a subliniat Bogdan Badea.

Domeniile care au oferit cele mai multe locuri de muncă în luna de referință au fost retail, call-center / BPO, servicii, industria alimentară, turism și producție. Pe de altă parte, cele mai puține anunțuri postate au fost pentru media, energie, educație / training, arte / entertainment, imobiliare sau sectorul farmaceutic. Dintre locurile de muncă scoase în piață în această lună, 60% au fost pentru candidații entry level (0 – 2 ani de experiență). Acestea au fost urmate de mid – level (2 – 5 ani de experiență), în timp ce managerii și specialiștii cu peste 5 ani de experiență au avut un număr mai scăzut de oportunități.

De asemenea, candidații cu cel mai mic număr de aplicări – din cele 740.000 de aplicări aferente lui mai, au fost depuse în număr de 160.000, în rândul persoanelor cu o experiență de peste cinci ani, și aproape 40.000 de manageri. Candidații entry-level și mid-level continuă să aplice cel mai mult.

„Inclusiv candidații au simțit tensiunea din piață în luna mai, lucru care i-a determinat să fie mai precauți în ceea ce privește ideea de a-și schimba jobul. Am văzut candidați care au continuat să aplice pentru că nu lucrează în acest moment, însă cei care voiau să schimbe angajatorul au preferat să amâne momentul unei schimbări până când la nivel general, urma să se creioneze o imagine mai clară asupra modului în care aveau să se deruleze lucrurile din a doua jumătate a anului. Așa cum s-a întâmplat în cazul angajatorilor, și în ceea ce-i privește pe candidați ultimele aproape două săptămâni au readus o creștere a numărului de aplicări.”, a explicat Bogdan Badea.

Cu toate că numărul de joburi remote este în scădere, aplicările pentru acestea au rămas ridicate. 12% din aplicările acestei luni au fost pentru joburile remote, 1,1% pentru străinătate și 86,8% pentru joburile din România care cer prezență la birou. Cele mai multe aplicări le-au primit angajatorii din retail, servicii, call-center / BPO și financiar / bancar. IT-ul continuă să atragă interesul candidaților aflați în căutarea unui loc de muncă, deși se află doar pe locul 10 în ceea ce privește număr de joburi postate. Alte domenii care au primit peste 55.000 de aplicări în mai au fost turismul, transportul/logistica, construcțiile și industria alimentară. În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă.

Piața muncii din Italia cunoaște o perioadă de expansiune susținută în primăvara anului 2025, dar în spatele cifrelor optimiste se ascunde o realitate îngrijorătoare pentru un sector strategic: logistica se confruntă cu un deficit acut de personal calificat, în ciuda unei cereri în continuă creștere.

Potrivit buletinului Excelsior publicat de Unioncamere, în luna mai companiile italiene au planificat peste 528.000 de noi angajări, în creștere cu 7% față de anul precedent. Sectorul serviciilor conduce avansul, dar în centrul atenției se află transporturile, logistica și depozitarea – un domeniu care devine tot mai esențial pentru fluiditatea lanțurilor de aprovizionare și funcționarea întregului sistem economic.

Cerere susținută, ofertă insuficientă

Între ianuarie și aprilie 2025, domeniul logisticii a înregistrat între 53.000 și 66.000 de intrări lunare pe piața muncii. Cu toate acestea, dificultatea de recrutare rămâne alarmant de ridicată, atingând un vârf de 50,5% în sectorul transporturilor și distribuției în luna aprilie. Practic, una din două poziții deschise rămâne neacoperită.

Această criză este resimțită mai ales în rândul muncitorilor operaționali – șoferi, manipulanți, conducători de echipamente de ridicare.

• Șoferii de vehicule: dificultate de recrutare de 47,7%
• Operatorii de echipamente de manipulare: dificultate de 62,7%
• Responsabili în logistică: și aici, nepotrivirea între cerere și ofertă este semnificativă

Forță de muncă străină – soluție de avarie, dar insuficientă

În încercarea de a acoperi golurile de personal, companiile din logistică apelează tot mai frecvent la lucrători străini.

26,7% din angajările planificate în acest sector vizează muncitori imigranți – o proporție mult peste media națională de 18,4%. Deși această tendință oferă un răspuns parțial la criză, ea nu poate compensa lipsa de formare tehnică și profesională a forței de muncă autohtone.

O problemă structurală: decalajul dintre școală și piața muncii

Un alt indicator al dezechilibrului este rata de dificultate de 43% asociată cu diploma în „Transport și Logistică”, semn că formarea oferită de școlile tehnice nu ține pasul cu nevoile reale ale angajatorilor. Este o problemă structurală care necesită intervenții urgente la nivelul politicilor educaționale și de calificare profesională.

Sectorul logisticii din Italia este prins într-un paradox: cererea explodează, dar oferta de muncă specializată stagnează sau chiar scade. În lipsa unor soluții sistemice – formare profesională adaptată, recunoaștere rapidă a calificărilor, politici de integrare a lucrătorilor străini – riscul este dublu: încetinirea lanțurilor de aprovizionare și pierderea competitivității în fața unor economii mai agile din Europa.

Criza din logistică nu mai este o problemă sectorială, ci un simptom al fragilității structurale a pieței muncii italiene în fața transformărilor economice contemporane.