Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Condițiile în care puteau fi recrutați muncitori din afara UE erau mult mai dificile în trecut, dar în ultimii ani lucrurile s-au îmbunătățit. Totuși, procesul durează încă mult (între 5-6 luni și peste un an) și este anevoios, așa cum a explicat Ilie Ilea, directorul general Marvicon, la a opta ediție a Conferinței Anuale a Transportatorilor Express de Marfă din România, organizate de Kefren Expres. „Dar am trecut peste toate și recrutarea de șoferi extracomunitari s-a dovedit câștigătoare.“

Trebuie precizat însă că în cazul transportului cu vehicule ușoare unde este suficient permisul de conducere categoria B și nu trebuie atestat profesional emis în UE sau cartelă tahograf procesul de recrutare durează ceva mai puțin decât la camioane, 6-7 luni. Și la fel pentru orice categorie de angajați, inclusiv muncitori necalificați.

Alexandru Borza, consultant transport&recrutare internațională în cadrul ReMArkable Consulting, explică faptul că atunci când decide în ce țări să meargă să recruteze șoferi le alege pe cele unde nu este presiune pe ambasada României, pentru a se respecta termenul de 5-6 luni până la aducerea lor în țară. De exemplu, la consulatele din India, Bangladesh sau Sri Lanka, de unde vin mulți muncitori, se așteaptă 5-6 luni numai pentru obținerea vizei de muncă, deci întregul proces are nevoie de mai mult de un an. Pe de altă parte, în Uzbekistan sau Georgia se așteaptă 2-3 săptămâni. „Deci dacă aveți nevoie de un șofer în mai puțin de un an trebuie să țineți cont de multe detalii.“

Obținerea avizului de muncă în România durează circa trei luni dacă dosarul este întocmit bine.

Unul dintre managerii prezenți în sală a vrut să afle ce se întâmplă dacă un șofer pe care angajatorul l-a așteptat șase luni nu performează în transportul express, unde se știe că sunt cerințe mai stricte legate de agilitate – și nu numai. Alexandru Borza arată că dacă nu există compatibilitate între firmă și șofer se declară la IGI că s-a încheiat contractul de muncă, și persoana respectivă trebuie să plece imediat din România și nu se mai poate angaja nicăieri în UE, deoarece este declarată cu probleme în sistemul Schengen și nu mai primește viză în nicio țară.

Iar firma de recrutare trebuie să o înlocuiască pe cheltuiala ei dacă a fost o problemă legată de performanță. „Tocmai pentru a evita acest risc noi testăm șoferii în poligon, avem conversații cu ei în care îi «citim» și îi observăm timp de două zile, astfel încât să depistăm chiar și eventualele probleme de comportament, mai ales dacă sunt firi conflictuale sau dacă nu sunt curați.“

Una dintre problemele pe care le întâmpină agențiile de recrutare de personal extracomunitar sau clienții lor este aceea că taxele se plătesc în diverse locuri, din cauza lipsei de comunicare între ANAF, IGI și Inspecția Muncii, așa cum au subliniat unii dintre participanții la a opta ediție a Conferinței Anuale a Transportatorilor Express de Marfă din România, organizate de Kefren Expres.

Acest neajuns apare, în opinia Secretarului de Stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Derzsi Ákos, deoarece bazele de date ale instituțiilor implicate în procesul de recrutare nu sunt interconectate.

Ministerul Muncii a început să facă interconectarea din perspectiva sa, iar la jumătatea anului viitor ar urma să finalizeze un hub de servicii, astfel încât toate domeniile pe care le gestionează – ANOFM, Pensii, Inspecția Muncii – să fie interconectate. Iar IGI trebuie să facă același lucru și s-a angajat ca la final de 2025 să aibă un sistem interconectat, astfel încât cei ce depun solicitări să beneficieze de un ghișeu unic.