Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Comisia Europeană a anunțat un pachet de măsuri menite să susțină startup-urile și IMM-urile europene în crearea unei inteligențe artificiale demne de încredere, conform normelor și valorilor UE.

Inițiativa derivă din acordul politic din decembrie 2023 cu privire la Actul UE privind IA, prima lege cuprinzătoare la nivel mondial pentru IA, cu scopul de a facilita dezvoltarea și implementarea unei IA conforme cu standardele UE.

În discursul său privind starea Uniunii din 2023, președinta von der Leyen a anunțat că inițiativa va facilita accesul startup-urilor europene la supercomputere pentru antrenarea modelelor de IA.

Lansat în noiembrie 2023, Large AI Grand Challenge oferă sprijin financiar și acces la supercalculatoare pentru startup-urile de IA. Pachetul oferă acces privilegiat la supercalculatoare startup-urilor din domeniul IA și comunității mai largi de inovare.

Uniunea Europeană a propus o modificare a Regulamentului EuroHPC pentru a institui fabrici de inteligență artificială, reprezentând un nou pilon al activităților întreprinderii comune în domeniul supercalculatoarelor. Măsura cuprinde achiziționarea, modernizarea și operarea supercomputerelor specializate în inteligența artificială, pentru a permite astfel învățarea rapidă a mașinilor și instruirea modelelor de IA de mare anvergură cu scop general (GPAI).

În plus, v-a fi înființat un ghișeu unic pentru startup-uri și inovatori, susținând ecosistemul de startup-uri și cercetare în domeniul IA. Acest ghișeu va sprijini dezvoltarea algoritmilor, testarea, evaluarea și validarea modelelor de IA la scară largă, furnizând facilități de programare ușor de utilizat pentru supercomputere și alte servicii care facilitează implementarea inteligenței artificiale.

Totodată, permite dezvoltarea unei varietăți de aplicații IA emergente bazate pe modele IA cu scop general. Biroul din cadrul Comisiei va fi responsabil cu dezvoltarea și coordonarea politicii în domeniul IA la nivel european. În plus, UE va comunica inițiativele privind înființarea și inovarea în domeniul IA, prezentând activități-cheie suplimentare. Așa cum va susține financiar prin programele Orizont Europa și Europa Digitală, dedicate inteligenței artificiale generative. Acest pachet de măsuri are potențialul de a genera o investiție publică și privată globală suplimentară de aproximativ 4 miliarde de euro până în 2027. Mai mult, vor exista programe de însoțire pentru consolidarea fondului de talente în domeniul inteligenței artificiale generative în UE, prin activități de educație, formare, calificare și recalificare.

Investițiilor publice și private în întreprinderile din domeniul inteligenței artificiale vor continua prin intermediul capitalului de risc sau al capitalului propriu, prin noile inițiative ale programului de accelerare EIC și ale InvestEU.

De asemenea, se dorește accelerarea dezvoltării și implementării de spații europene comune de date, disponibile comunității de inteligență artificială. Aceste spații de date sunt importante pentru antrenarea și îmbunătățirea modelelor. Un document de lucru al serviciilor Comisiei privind aceste spații a fost publicat și prezinta cea mai recentă situație actuală.

Inițiativa “GenAI4EU” are ca scop sprijinirea dezvoltării de noi cazuri de utilizare și de aplicații emergente în cele 14 ecosisteme industriale europene, precum și în sectorul public. Domeniile de aplicare acoperă robotica, sănătatea, biotehnologiea, producția, mobilitatea, clima și lumi virtuale.

Comisia Europeană înființează două consorții europene de infrastructură digitală (EDIC):

– “Alianța pentru tehnologii lingvistice” (ALT-EDIC) care are ca obiectiv dezvoltarea unei infrastructuri europene comune în domeniul tehnologiilor lingvistice, abordând lipsa de date privind limbile europene pentru formarea soluțiilor de inteligență artificială. Scopul este de a susține diversitatea lingvistică și bogăția culturală a Europei, sprijinind în același timp dezvoltarea de modele lingvistice europene de mari dimensiuni.

– EDIC “CitiVERSE” va aplica instrumente de IA de ultimă generație pentru a dezvolta și îmbunătăți gemenii digitali locali pentru comunitățile inteligente. Aceasta va ajuta orașele să simuleze și să optimizeze diverse procese, inclusiv gestionarea traficului și a deșeurilor.

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind utilizarea inteligenței artificiale (AI@EC), prezentând propria abordare strategică. Această viziune anticipă și pregătește implementarea Legii UE privind inteligența artificială. Comunicarea cuprinde acțiuni concrete privind crearea capacității instituționale și operaționale pentru dezvoltarea și utilizarea IA fiabilă, sigură și etică.

Parlamentul European și Consiliul vor examina amendamentele propuse de Comisie privind regulamentul de înființare a Întreprinderii Comune Europene pentru calcul de înaltă performanță.

Potrivit unei decizii, începând cu data de 1 ianuarie 2024, se va institui facturarea electronică obligatorie pentru toate tranzacțiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul României. Măsura va fi valabilă până la 31 decembrie 2026.

La 27 iulie 2023, Consiliul Uniunii Europene a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1553, care autorizează România să introducă o măsură specială de derogare de la articolele 218 și 232 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA).

În cazul în care România consideră necesară prelungirea măsurii speciale, va putea transmite Comisiei o cerere de prelungire, împreună cu un raport de evaluare a eficacității măsurilor naționale din perspectiva combaterii fraudei și a evaziunii fiscale în domeniul TVA, precum și a simplificării colectării TVA.

În perioada următoare vor fi stabilite categoriile de operatori economici care vor trebui să emită facturi electronice în relația business-to-business (B2B) și să le transmită prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, precum şi data de la care intervine această obligaţie.

RO e-Factura va oferi beneficii atât pentru administrația publică, cât și pentru mediul privat:

• Oferă o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuției bugetare și în următoarea etapă, a tranzacțiilor în relația relația business-to-business (B2B);

• Contribuie semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene, reducând pierderile asociate cu evaziunea fiscală;

• Va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deținute de statele membre ale UE;

• Va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziții publice a oricărei entități din oricare stat membru al Uniunii Europene;

• Va oferi date în timp real, lucru care va conduce la eficientizarea procesului de colectare și, implicit, asigurarea necesității de investiții ale statului român;

• Va aduce eficiență, predictibilitate și transparență în cheltuirea banilor de către instituțiile publice;

• Va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară (desk – audit – control ANAF – Antifraudă de la distanță) pentru acțiunile de conformare și prevenire;

• Datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluției economice, identificarea asimetriilor din economie și implementarea unor politici fiscale pertinente care să asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri;

• Va elimina vulnerabilitățile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie.

„Este o decizie pe care o salut și care ne va fi de mare folos. Va însemna creșterea transparenței, monitorizarea precisă a tranzacțiilor și raportarea în timp real către autoritățile fiscale, fiind un instrument valoros în eforturile noastre de a proteja bugetul public și de a asigura o concurență echitabilă între contribuabili. Faptul că facturarea electronică asigură o înregistrare precisă și verificabilă a tranzacțiilor comerciale facilitează procesul de verificare și audit, asigurând că tranzacțiile sunt conforme cu reglementările fiscale și nu au fost manipulate în mod fraudulos. Implementarea facturării electronice obligatorii elimină posibilitatea utilizării facturilor false sau duplicat, deoarece fiecare tranzacție este înregistrată în mod unic. Mai mult, sunt schimbări care ne vor permite să eliminăm cât mai multe declarații și formalități fiscale, aspect care va reduce din povara fiscală pe care o suportă contribuabilii.”,

a precizat ministrul Marcel Boloș.