Middle Corridor Archives

Uniunea Europeană dorește să sprijine dezvoltarea coridorului intermodal transcaspic și să consolideze cooperarea economică cu Kazahstanul. La Bruxelles a avut loc o reuniune între reprezentanții țării, ai UE și ai companiilor de logistică care operează pe această rută.

Misiunea parlamentară a Kazahstanului pe lângă UE a organizat evenimentul, care a fost prima discuție privind cooperarea în dezvoltarea coridorului mijlociu care a avut loc în cadrul forumului UE. Din cauza întreruperilor rutelor de transport maritim din ultimii doi ani, expeditorii și expeditorii caută rute de transport alternative. Dintre acestea, cel mai popular era Noul Drum al Mătăsii, care trece prin Kazahstan, Rusia și Belarus.

Invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse țării de către Uniunea Europeană i-au determinat însă pe unii operatori logistici și pe clienții acestora să renunțe la transportul de mărfuri pe această rută. Ca urmare, a crescut interesul pentru Coridorul Central, ruta care traversează Kazahstanul, Marea Caspică, Azerbaidjanul și Georgia.

„Comerțul în regiune a scăzut cu 40%, poate chiar mai mult. Trebuie să facem coridorul central mai eficient. Nu pentru a înlocui Coridorul nordic, ci pentru a prelua o parte din fluxul de mărfuri”, a declarat Harvey Rouse, șeful DG Move.

Până de curând, această rută a fost considerată neatractivă din cauza costurilor mai mari și a timpilor de tranzit mai lungi decât ruta prin Belarus. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe companii sunt acum interesate să lanseze servicii intermodale regulate între China și UE, ocolind Rusia. În ultimele săptămâni, METRANS, Dachser, Duisport, Maersk și DB Cargo, printre altele, au introdus o astfel de ofertă.

Cooperare internațională

Cooperarea cu Uniunea Europeană are o importanță deosebită pentru Kazahstan în contextul tensiunilor diplomatice cu Rusia. Până de curând, țara a fost condusă de facto de Nursultan Nazarbaiev, președinte al Consiliului de Securitate și șef al partidului de guvernământ Nur Otan.

Nazarbaiev a fost acuzat de tendințe autoritare și de un cult al avantajului personal, ceea ce s-a reflectat în redenumirea capitalei țării din Astana în Nursultan. În noiembrie anul trecut, în urma unor proteste în masă, a demisionat din aceste funcții în favoarea președintelui în exercițiu Kasym-Zomart Kemelula Tokayev. Kazahstanul a cerut ajutorul Rusiei pentru a înăbuși protestele, ceea ce a fost considerat de mulți comentatori drept o supunere la politica Kremlinului.

Cu toate acestea, Kazahstanul a refuzat să sprijine invazia rusă în Ucraina. Rușii reprezintă peste 18% din populația țării, iar autoritățile din Nursultan se tem că pretinsa apărare a acestei minorități ar putea fi folosită ca pretext pentru o invazie rusă, așa cum s-a întâmplat în cazul Georgiei și Ucrainei. Pe lângă chestiunile de securitate, aspectele economice sunt, de asemenea, în favoarea cooperării cu UE. Kazahstanul, care este bogat în materii prime, ar putea deveni un partener economic important pentru Europa.

Turcia, cu clarviziune, dar mai ales cu o sincronizare remarcabilă, a decis să-și joace cărțile aproape pentru a exploata în avantajul său scenariile geopolitice în schimbare ale relațiilor dintre Asia și Europa. Imediat după lansarea planului „Viziunea transporturilor 2053” (unde anul este orizontul de timp de referință), care prevede alocarea unor resurse inedite până acum pentru întregul sector al transporturilor, autoritățile de la Ankara au trecut deja la faza de construcție. La începutul lunii iunie 2022, conform obiceiului local, a avut loc prima ceremonie de sudură pentru a sărbători așezarea șinelor noii căi ferate de mare viteză și capacitate mare între granița bulgară și Istanbul.

Noua linie de cale ferată de mare viteză, care are o lungime de puțin sub 230 km, nu va fi doar o legătură rapidă pentru pasageri, ci va permite și trecerea trenurilor de marfă, deci va fi o linie mixtă. Coridorul pornește de la Kapıkule, numele punctului de trecere a frontierei turcești cu Bulgaria, unul dintre cele mai aglomerate din Europa, și ajunge la Halkalı, cea mai vestică stație a liniei Marmaray din Istanbul. Liniile de cale ferată existente, modernizate, sunt folosite doar parțial, restul fiind o linie cu o variantă complet rapidă.

Investiția are o mare importanță și pentru Europa, atât de mare încât Uniunea Europeană finanțează tronsonul de la granița cu Bulgaria până la Çerkezköy cu o contribuție de 25 de milioane de euro, în timp ce tronsonul de aici până la Halkalı va fi finanțat de Turcia cu 278 de milioane de euro. În total, proiectul are o valoare de peste 570 de milioane de euro.

Conform studiilor pregătitoare legate de proiect, tranzitul de mărfuri de-a lungul acestui coridor va crește de la 1,5 milioane de tone pe an, cât este în prezent, la 9,6 milioane de tone. Ponderea transportului feroviar, care în prezent este foarte modestă, de 5%, va crește la 22% în 2053. Ruta face parte din varianta sudică a noului Drum al Mătăsii, unde Turcia își vede rolul în creștere ca țară de tranzit și din ce în ce mai mult ca poartă de acces între Asia și Europa.

În centrul relațiilor internaționale se află Coridorul Mijlociu, care merge din China prin Turcia până în Europa, cu o rută transcontinentală care implică numeroase țări, cu relații și pe cale maritimă, precum Georgia, Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan și Kazahstan. Potrivit autorităților turce, coridorul mijlociu este mai ieftin și mai rapid decât coridorul nordic ca rută comercială între Europa și Asia, având un traseu mai scurt de 2.000 km și condiții climatice mai favorabile.

Guvernul de la Ankara intenționează să favorizeze cât mai mult posibil modul feroviar de-a lungul acestei relații (60% din totalul investițiilor vor fi alocate căii ferate), planificând o capacitate de încărcare de peste 70 de milioane de tone într-o zonă în care există puțin sub 30 de centre logistice.

Despre cum știe Turcia să profite de banii UE și de nevoia de a aduce mărfurile din Asia pe cale terestră vom discuta și în cadrul conferinței “Constanta – intermodal and grains hub”, care are loc pe 7 iulie la Bucuresti. Hasan Boz, șeful Direcției de Relații Internaționale din cadrul Ministerului Transporturilor din Turcia, va prezenta interesul strategic al Turciei de a investi în rețeaua de cale ferată Middle Corridor care leagă China de UE. Ce rol are România în acest proiect vom afla de la reprezentantul Ministerului Transporturilor din Romania, secretar de stat (Feroviar) Cristian Săvoiu și de reprezentantul Grampet, Sorin Chinde. Vezi mai multe despre conferinta Tranzit de pe 7 iulie AICI.