Conform unei analize Uppy, previziunile de creștere globală pentru 2023 și 2024 rămân cu mult sub nivelurile din perioada pre-pandemie, ceea ce va afecta semnificativ volumul de comerț mondial.

Multe companii își revizuiesc bugetele pentru 2023 și le pregătesc pe cele pentru 2024, dar este un demers dificil în contextul actual, ilustrat de discrepanțele dintre previziunile economice elaborate de principalele instituții internaționale.

Potrivit Băncii Mondiale, creșterea globală este prognozată să încetinească de la 3,1% în 2022 la 2,1% în 2023. Evaluarea este puțin mai optimistă decât cea din ianuarie 2023, care era de creștere cu 1,7% pentru anul în curs. Cu toate acestea, încetinirea are consecințe uriașe, în special în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Pe de altă parte, ușoara îmbunătățire a prognozelor pentru 2023 nu marchează începutul unei redresări reale, deoarece ele au fost revizuite în sens descendent pentru 2024. Banca Mondială estimează, în prognoza sa actualizată pentru iunie 2023, că PIB real global va crește cu 2,4% în 2024, în loc de 2,7%, cât era în prognoza din ianuarie anul trecut.

Estimarea de creștere a PIB în economiile avansate crește de la 0,5% la 0,7% pentru 2023, dar scade de la 1,6% la 1,2% pentru 2024. Statele Unite vor avea o creștere mai mare decât se preconiza inițial în 2023, de 1,1%, dar rata de creștere a PIB este de așteptat să scadă la 0,8% în 2024, în loc de 1,6%, cât spunea prognoza din ianuarie anul trecut. Pentru zona euro, Banca Mondială estimează o creștere de 0,4% în 2023 și 1,3% în 2024, previziuni mult mai pesimiste decât cele ale Comisiei Europene, de +1,1% și respectiv +1,6%.

Prognozele globale pentru 2023 au fost revizuite în sus mai ales datorită unei reevaluări favorabile a perspectivelor Chinei (+5,6% în loc de +4,3%), dar și unei recesiuni semnificativ mai scăzute decât cea așteptată în Rusia (-0,2% în loc de -3,3%).

FMI și OCDE sunt mai optimiste. OCDE, în prognoza sa actualizată pentru iunie, anunță o creștere globală de 2,7% în 2023 și 2,9% în 2024. FMI, care și-a publicat ultima actualizare în aprilie 2022, prognozează o creștere globală care va atinge 2,8% în acest an, înainte de a se redresa ușor la 3,0% în 2024. Încetinirea este mai ales în economiile avansate, în special în zona euro și Regatul Unit.

Dacă cifrele acestor instituții diferă uneori, ele sunt totuși de acord asupra unui punct: contextul extrem de fragil și incert. Economia mondială pare să-și revină treptat, după ce a suferit impactul pandemiei și al războiului Rusiei în Ucraina, iar FMI vede mai multe cauze ale acestei reveniri: redeschiderea economiei chineze, fluiditatea recâștigată a lanțurilor de aprovizionare și acalmia de pe piețele energetice și alimentare. Cu toate acestea, instituția crede că este vorba despre o îmbunătățire la suprafață, în timp ce în profunzime tensiunile cresc.

Aproape jumătate dintre companiile multinaționale din întreaga lume (47%) se așteaptă la o creștere semnificativă a ratei globale efective de impozitare a grupului din care fac parte, ca urmare a implementării celor doi piloni ai reformei fiscale coordonate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în timp ce o proporție similară (50%) estimează o majorare a taxelor, din cauza datoriilor guvernamentale ridicate acumulate în timpul pandemiei de COVID-19, în jurisdicțiile în care au stabilită rezidența fiscală, potrivit Deloitte 2022 Global Tax Survey: Beyond BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). În plus, 90% dintre companiile participante anticipează o posibilă creștere a numărului de litigii fiscale din cauza deficitelor guvernamentale tot mai mari înregistrate în ultimii ani.

Referitor la reglementările propuse de OCDE, 59% dintre companii estimează că acestea vor fi implementate într-un număr semnificativ de țări până în 2024. În aceste condiții, 55% susțin că au datele financiare și contabile structurate corespunzător pentru a se conforma la prevederile pilonului II (impozitul minim pe profit la nivel global). Însă, în cazul pilonului I, care presupune distribuirea mai echitabilă a drepturilor de impozitare a profiturilor companiilor multinaționale între țările din care se obțin, doar 25% se așteaptă ca Senatul Statelor Unite ale Americii să aprobe implementarea legislației necesare în acest scop până în 2023.

Pe de altă parte, 80% dintre reprezentanții companiilor multinaționale estimează că directivele europene în domeniul taxării (DAC6, ATAD3, Country by Country Reporting etc.) nu vor genera o simplificare a obligațiilor de raportare la nivelul Uniunii Europene, în principal din cauza numărului tot mai mare de reguli, cerințe și termene de raportare impuse prin intermediul acestora (60% dintre participanții la studiu).

„Aplicarea reglementărilor fiscale convenite sub coordonarea OCDE este încă incertă, din cauza lipsei unei decizii din partea Statelor Unite cu privire la pilonul I, care vizează, în principal, taxarea marilor giganți din tehnologie. Un eventual blocaj pe acest pilon ar putea compromite întregul acord, semnat în 2021, și ar putea readuce în discuție aplicarea taxei digitale individual de către statele semnatare. Pe de altă parte, la nivel european, legislația fiscală devine tot mai complexă, iar cerințele de raportare implică seturi de date din ce în ce mai voluminoase, astfel că marile companii sunt nevoite să investească semnificativ în soluții de conformare bazate pe tehnologie. Toate aceste schimbări vizează creșterea transparenței fiscale la nivel de jurisdicție, dar și în tranzacțiile transfrontaliere. Multinaționalele ce activează in România sunt supuse prevederilor legislației europene, dar trebuie să ia în calcul și recomandările OCDE, care pot fi preluate în legislația națională, dat fiind că țara noastră se află în proces de aderare la această organizație și este și semnatară a acordului privind reforma fiscală internațională”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Conform studiului, aproape 40% dintre companiile participante susțin că, în ultimul an, autoritățile fiscale din statul în care este înregistrat grupul din care fac parte au devenit mult mai riguroase în cadrul controalelor fiscale, iar jumătate (48%) au înregistrat cazuri de dublă impozitare, la nivel de grup, ca urmare a schimbărilor legislative unilaterale, neconforme cu abordarea coordonată la nivel internațional.

Deloitte realizează Global BEPS Survey anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul implementării reformei fiscale internaționale asupra companiilor din întreaga lume. Ajuns la a noua ediție, studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 160 de reprezentanți ai companiilor din 21 de țări.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 415.000 de profesioniști la nivel mondial. Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din România și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 3.000 de profesioniști.