Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Comitetul Național Rutier din Franța (CNR) a publicat recent un studiu referitor la perspectivele economice și costurile de transport rutier. Aici se arată că, în ciuda numărului mare de factori care afectează negativ economia – războiul din Ucraina, evenimentele climatice, inflația ridicată, strategia zero covid în China etc. – FMI prevede pentru 2022 o creștere a economiei mondiale de 3,2%, cu 0,5% mai mare decât cea din 2019, de dinainte de criza sanitară.

În prezent situația economică se deteriorează, dar treptat, iar punctul de plecare al acestei deteriorări se află în punctul cel mai de sus al redresării de după criza Covid: în 2021 creșterea a ajuns la +6,1%, apoi a decelerat, tendință care va continua în 2023, când va fi mai mică decât în 2022 (+2,9%), constrânsă de inflația ridicată. Încetinirea provine mai ales din dificultățile de aprovizionare și de cererea de produse, care începe să scadă, deoarece creșterea inflației reduce veniturile reale ale gospodăriilor și afectează perspectivele pentru 2023, menținând riscul de recesiune în multe țări.

Potrivit FMI, creșterea prețurilor bunurilor de consum la nivel mondial, care a fost de 4,7% la sfârșitul lui 2021, va fi de 8,3% la sfârșitul lui 2022, iar OECD crede că 60% din această creștere este cauzate de creșterea costurilor din lanțurile de producție: creșterea salariilor nu trebuie neglijată, dar prețurile produselor energetice, ale materiilor prime sau ale anumitor produse intermediare sunt mult mai ridicate decât în 2021. În siajul prețului petrolului și întreținute de mecanisme de compensare între piețele de energie, alte produse energetice – electricitatea sau gazele – se confruntă și ele cu creșteri spectaculoase.

Petrolul se află la sfârșitul ciclului de creștere: de la 139,10 dolari/barilul de țiței Brent în martie s-a ajuns la 123,96 de dolari în iunie, iar în trimestrul al treilea tendința descendentă a continuat, până la mai puțin de 95 de dolari, cât este în prezent. Analiștii din domeniu se așteaptă la o stabilizare la sfârșitul anului. Și prețul oțelului s-a stabilizat și are o tendință descendentă, în timp ce prețurile produselor agricole rămân supuse tensiunilor.

Așteptările OCDE, FMI și ale altor instituții sunt similare în ceea ce privește efectul general al inflației și nivelul preconizat pentru 2022, unde există variații semnificative de la o țară la alta: +25% pentru Turcia, +17% pentru Rusia, +9,0% pentru Regatul Unit, +8,3% pentru Statele Unite și Germania, între +6,0% și +6,6% pentru Franța sau +2,4% pentru China și +2,1% pentru Australia, una dintre țările cel mai puțin afectate.

Deocamdată, aceste instituții anticipează posibile corecții ascendente, deoarece riscurile rămân la un nivel foarte ridicat și, chiar dacă cele mai multe s-au materializat deja, încă sunt posibile noi evoluții.

Pe termen mediu provocările legate de tranziția energetică vor menține ridicate costurile energiei, iar comerțul mondial ar putea avea de suferit din cauza unor strategii geopolitice mai puțin globale: diferite state promovează acum apariția unor blocuri de afinitate, antagonice unul față de celălalt, ceea ce poate duce la politici protecționiste. Transportul rutier de mărfuri și cel de persoane sunt afectate cel mai mult de scumpirea combustibililor – de exemplu, motorina costă în Franța cu 52% mai mult decât la început de an. Dar și celelalte costuri ale firmelor din domeniu au crescut față de 2021, cu o medie de 6%. Despre transportul rutier însă vă vom prezenta în curând noi informați din studiul CNR.

După atâtea luni de la începutul crizei sanitare generate de noul coronavirus, nu mai este un secret pentru nimeni faptul că ne confruntăm și cu o criză economică fără precedent. Primul său val, caracterizat de carantinare – măsură luată de fiecare stat în parte pentru a-și proteja populația și sistemul sanitar – a avut impact major asupra economiei, variabil de la o țară la alta. Astfel, în al doilea trimestru din 2020 PIB mondial a scăzut cu 10%, cu 5-10% în Germania, Australia, Japonia și SUA, cu 10-20% în Brazilia, Canada, Franța, Italia, Mexic, Regatul Unit, și cu peste 20% în Spania sau India. De la declanșarea crizei, diferitele guverne au luat măsuri de sprijinire a agenților economici, ceea ce a permis limitarea parțială a consecințelor acesteia.

După ce a trecut primul șoc au urmat măsuri sanitare mai puțin stricte și restrânse la anumite zone, deci consumul și producția au repornit, ceea ce a dus la o creștere economică importantă în al treilea trimestru din 2020. Dar repornirea rămâne parțială și la nivelul întregului an nu se va ajunge la indicatorii din 2019, mai ales că încă există incertitudine referitoare la situația sanitară de la final de an și au apărut deja semne ale unei încetiniri economice importante. Astfel, pentru cele mai multe economii reluarea activității, ajutorul și politicile de adaptare la situație vor fi insuficiente pentru întoarcerea la situația anterioară.

Perspectivele pentru 2021 și pentru anii care vor veni sunt supuse situației sanitare. Scenariul pe care îl cred cei mai mulți observatori (FMI, OECD ș.a.) este acela al unei întoarceri progresive la nivelul de dinainte de criză până la final de 2022, dar cu decalaje și diferențe importante de la o țară la alta. Iar anumite sectoare industriale vor rămân profund afectate și pe termen mai lung.

Această situație determină o reducere importată a cererii mondiale de materii prime, ceea ce le influențează costul și limitează perspectivele de creștere a numeroase economii emergente. Costul măsurilor sanitare și economice crește semnificativ datoria suverană a statelor, iar politica prietenoasă a băncilor centrale a dat roade până acum, dar riscurile implicite sunt mari și unele țări emergente solicită deja ajutor FMI.

Și problemele nu se opresc aici: politica viitoare a SUA față de partenerii sau de inamicii săi reprezintă o incertitudine majoră în prag de alegeri prezidențiale, iar la scară europeană o întoarcere brutală la regulile OMC pentru relațiile cu Marea Britanie va provoca multe frământări care se vor adăuga la dezorganizările din anumite domenii de activitate.

Evoluție PIB