patronate Archives - Traficmedia

Federația Națională a Forței de Muncă din Transport și Logistică din Franța (FO/UNCP) atrage atenția guvernului și patronatelor, de câteva luni, asupra problemelor care afectează salariații din transport și activități conexe transportului. În cazul acestora practica este de a li se oferi salariul minim orar din Franța, dar Federația refuză să semneze acorduri salariale care să mențină această profesie la un nivel atât de jos, în timp ce patronatele nu se simt presate să negocieze creșteri salariale.

Federația a solicitat al 13-lea salariu pentru angajații din transport, dar nu a primit răspuns pozitiv, iar pentru cei din logistică s-a acceptat această cerere, dar cu condiția ca al 13-lea salariu să includă toate primele și așa numitul „contract de șantier“. Pentru celelalte domenii (mutări, transporturi sanitare ș.a.) nu există nicio grabă să se crească salariile, deși deficitul de personal în transportul rutier și în domeniile conexe este în Franța de aproape 70.000 de oameni.

În aceste condiții, FO/UNCP se întreabă ce au de gând patronatele și dacă nu cumva vor, așa cum sugerează și IRU, să aducă migranți pentru compensarea deficitului de forță de muncă. Or, pentru FO/UNCPO nu aceasta este soluția.

Sindicatele încearcă să negocieze și ceea ce se numește în Franța „congés de fin d’activité (concediu la final de activitate, CFA), dar nici aici guvernul nu își asumă nicio responsabilitate și nu arată clar dacă vrea ca CFA să continue, ci singurul lucru pe care îl spune patronatelor și sindicatelor este să negocieze un nou acord. Or, asta nu se poate face câtă vreme nu se știe dacă vor fi fonduri, deoarece costul CFE ar fi de 305 milioane de euro.

Și în ceea ce privește costurile de transport temerile sindicatului sunt tot mai mari, deoarece de la 1 ianuarie 2022 cheltuielile de cazare și masă ale șoferilor vor fi supuse contribuțiilor și impozitelor dacă nu se aduce dovada cazării și luării mesei. Ceea ce arată că Ministerul de Finanțe consideră memorandumul FO/UNCP referitor la aceste cheltuieli învechit și neconform.

Mai mult decât atât, guvernul nu vrea să răspundă, nici acum, la solicitările sindicatului legate de obținerea permisului de conducere pentru șoferii profesioniști.

Modelul german privind programul flexibil de munca in criza economica reprezinta o sursa de inspiratie pentru Guvern, insa aceste reglementari trebuie adaptate realitatilor din Romania, a declarat, luni, ministrul Muncii si Protectiei Sociale, Violeta Alexandru, in debutul unei dezbateri organizate cu patronatele si cu sindicatele pe tema flexibilizarii programului de lucru.

„Suntem datori in continuare sa lucram impreuna cu dumneavoastra (patronatele si sindicatele, n.r.) pentru celelalte domenii care au fost afectate si care au nevoie de un sprijin, cum este cazul flexibilizarii programului de lucru, in conditiile in care activitatea lor revine gradual, revine pe masura ce isi revin celelalte domenii din economie, de care aceste entitati sunt dependente. Dorim sa discutam despre care sa fie cadrul in care sa se poata interveni eficient in sprijinul entitatilor cu o activitate afectata de pandemie, care nu au inchis, dar sunt afectati in sensul in care si-au redus activitatea si au redus, bineinteles, si incasarile, in conditiile in care comenzile, fluxurile, relatiile lor de afaceri n-au mai putut sa se desfasoare la aceiasi parametri. Aici, Germania a fructificat experienta de criza in sensul in care a gandit o reglementare care reprezinta o sursa de inspiratie si pentru noi, in mod evident trebuie sa o adaptam realitatilor din Romania“, a transmis Violeta Alexandru antreprenorilor prezenti.

„Kurzarbeit“, modelul german invocat de ministrul Muncii, presupune subventionarea de catre Guvern a unei parti a salariilor pentru acei lucratori carora angajatorii le-au modificat orarul de munca din program normal in program partial, din cauza crizei economice. Practic, angajatii cu programul de lucru scurtat ar urma sa primeasca de la Guvern contravaloarea muncii pentru zilele in care nu mai sunt chemati la munca de angajatori. Modelul subventionarii de catre Guvern a castigurilor salariale a angajatilor pe perioada zilelor in care acestia nu mai au de lucru a fost promovat in repetate randuri in ultimele luni de patronatele din Romania, in special de presedintele Camerei de Comert si Industrie Romano-Germana, Dragos Anastasiu.

Ministrul Muncii a mai sustinut si necesitatea flexibilizarii reglementarilor de pe piata muncii. „Sesizam ca, fata de masurile deja luate de Guvern, este momentul ca atat cadrul legal, cat si intreaga abordare cu privire la piata muncii, sa fie adaptata situatiei si modului in care astazi arata lucrurile in economie. Ma refer la o nevoie reala pe care o percepem de a flexibiliza relatiile de munca, de a adapta cadrul legal, norma primara, dar poate si norma secundara, adica atitudinea institutiilor publice, prin masuri organizatorice in consecinta, de asa maniera incat revenirea in activitate sa se faca in relatie cu posibilitatea dumneavoastra de a va angaja in noi contracte, de a va atrage noi resurse cu care sa va desfasurati activitatea“, a spus Violeta Alexandru. Oficialul a mai precizat ca peste 1.300.000 de persoane au beneficiat de masura somajului tehnic acoperit de Guvern. „Masura somajului tehnic a venit in intampinarea nevoilor a peste 1.300.000 de persoane, a ajuns acum intr-un cuantum de 4 miliarde de lei. Este, daca imi permiteti, cel mai interesant exemplu de mod in care s-a mobilizat administratia, ma refer la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, sa faca plati rapid, sa proceseze foarte rapid un mecanism de sprijin pentru angajati si angajatori.“