Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

DB Schenker a reluat din 21 ianuarie transporturile terestre către Marea Britanie, după o suspendare temporară care a avut ca scop eficientizarea modului de obţinere a documentelor vamale. Suspendarea a devenit necesară după ce identificase o serie de probleme semnificative legate de conștientizarea pieței și complexitatatea vamală impusă de Brexit. „Reluarea serviciului a fost posibilă prin colaborarea strânsă cu partenerii noștri comerciali în vederea colectării contactelor end to end și informațiilor vamale, esențiale pentru vămuire”, explică Cyrille Bonjean, directorul departamentului de transport terestru al DB Schenker.

DB Schenker a informat clienții că expedierile către Marea Britanie vor fi acceptate și colectate numai dacă au fost primite și sunt corecte documentele minim necesare pentru exportator și importator. Pentru a-și sprijini clienții, DB Schenker furnizează un document cuprinzător care descrie informațiile minime necesare care trebuie să însoțească fiecare transport către Marea Britanie.

Companiile europene și clienții lor din Marea Britanie pot găsi, de asemenea, toate informațiile necesare și modelele documentelor vamale pe site-ul DB Schenker, iar clienții pot contacta reprezentanții de vânzări și servicii pentru clienți pentru informații suplimentare.

DB Schenker continuă să-și încurajeze clienții din UE să-i sfătuiască pe importatorii lor din UK să se angajeze pe deplin în procesele de import necesare pentru accelerarea livrărilor. „DB Schenker a optat pentru asigurarea transparenței, comunicând activ multiplele provocări privind documentele vamale cu care se confruntă industria europeană și britanică. Luând decizia grea de a suspenda expedierile pentru o perioadă scurtă de timp, am reușit să ne protejăm rețeaua de transport de potențialele retrageri care afectează platformele de transbordare din întreaga Europă.”

Noua realitate din 2020 a forţat companiile agricole să-şi mute produsele din piaţa tradiţională în platforme sau markeplace-uri online, deşi multe dintre ele nu aveau nici măcar website de prezentare până la începutul lui martie, după cum s-a arătat în cadrul conferinței „Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?“, organizată de Ziarul Financiar. De asemenea, mulţi producători agricoli, în special de fructe şi legume, s-au strâns sub aceeaşi umbrelă şi, prin intermediul reţelelor de socializare sau a unui magazin online, au început să preia comenzi şi să livreze produsele la uşa clientului. Astfel, schimbarea obiceiurilor de cumpărare a românilor, preponderent din mediul online, a creat o piaţă modernă.

Înclinarea către tehnologii noi, roboți inteligenți și aparatură performantă, vine și în ideea protejării angajaţilor şi pentru păstrarea distanţei sociale, dar și din dorința de a ne alinia trendului european, pentru că, potrivit Eurostat anul trecut doar 1% din întreprinderile agroalimentare româneşti folosea roboţi industriali, ceea ce clasează România pe ultimul loc în UE privind digitalizarea companiilor. „Digitalizarea are însă limite când vorbim despre agricultură. Ca urmare, e mai important să ajungem la zi cu tehnologia“, afirmă Mihai Moraru, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Acesta observă că există interes din partea fermelor mici pentru digitalizare. „Fermele de familie ar putea fi incluse în platformele și marketplace-urile apărute în contextul pandemiei.“