raport piata transport Polonia Archives

Performanța companiilor de transport poloneze în miliarde tone-kilometri

În 2023 transportatorii polonezi au realizat 425 de miliarde de tone-kilometri, în scădere cu 1,4% față de 2022, așa cum reiese din raportul pe 2024/2025 al asociației poloneze de transport și logistică TLP. Piața internă pare mai puternică decât cea externă, mai ales din cauza scăderii cabotajului. În ciuda problemelor și scăderilor însă, numărul total de curse efectuate este foarte mare comparativ cu situația de dinainte de pandemie.

Începând din 2019, cea mai rapidă creștere a avut-o piața internă, cu o rată medie anuală de 9,7%, după câțiva ani în care cross trade și cabotajul au crescut cel mai mult. În timp ce exporturile și importurile au crescut cel mai lent. Aceste dinamici sunt date de schimbările în lanțurile de aprovizionare și de consolidarea schimburilor între fabricile din Polonia, de Pachetul Mobilitate care pune limite cabotajului și de dificultățile din economia Germaniei, pentru care se fac multe din cursele polonezilor în străinătate (31,9% din totalul volumelor lor din 2023, față de 10,2% în Franța și 8,2% în Italia). În 2023, transportul de marfă între Polonia și Germania s-a ridicat la 24 de miliarde de tone-km, urmat de cel cu Spania, cu 8,2, și de Olanda, cu 5,7. Ca greutate a încărcăturii firmele poloneze au ajuns în Germania la 45,6 milioane de tone în 2023 și ca performanță, la 16,7 miliarde t-km. Cabotajul realizat în Germania de camioane din toate celelalte țări UE este de 35,3 milioane de tone (cu 22,6% mai puțin decât al Poloniei) și de 9,0 miliarde t-km (cu 46,1% mai puțin decât al Poloniei), ceea ce arată poziția dominantă a transportatorilor polonezi în Germania față de cei din alte țări.

Rata medie anuală de creștere a transportului de marfă în 2011-2019 comparativ cu 2020-2023 (%)

Pentru viitor scenariul cel mai pesimist indică o creștere de 3-4%/an a performanței transportului efectuat de firmele din Polonia, iar scenariul cel mai optimist, o creștere de 6,5%/an, și probabil realitatea va fi între cele două valori.

Transportatorii polonezi rămân în principal subcontractanți ai celor germani, iar dintre cele mai importante 10 rute pentru ei nouă sunt legate de Germania, a zecea fiind Belgia-Franța. Raportul arată că niciuna dintre destinațiile de top nu include Cehia sau Slovacia (cei mai importanți parteneri comerciali din ECE) cu o altă țară decât Germania. Iar ponderea polonezilor pe rutele ceho-germane și germano-cehe scade, ceea ce sugerează că ei pierd treptat această piață în favoarea cehilor, care au o performanță a transportului rutier de numai o cincime din cea a Poloniei.

Ponderea polonezilor scade și pe rutele cu țări din sudul Europei (Germania-Italia, Spania-Germania), deoarece economiile acelor țări și-au îmbunătățit competitivitatea costurilor după un deceniu de șomaj ridicat și salarii înghețate din cauza crizei datoriilor. Acum raportul dintre salariul/oră din transport și logistică din Polonia și cel din Spania și din Italia a crescut de la 39% în 2008 la 59% în 2023 și respectiv de la 30 la 49%. Deci costurile cu forța de muncă sunt încă semnificativ mai mici în Polonia, dar din punct de vedere competitiv tendința este nefavorabilă, așa că se poate pierde în continuare cotă pe rutele spre sud, mai ales că economiile acestor țări par să se redreseze. Iar lupta pentru volume ar urma să se dea între mai mulți jucători.

Ponderea performanței de transport a companiilor din Polonia pe câteva rute europene în 2023

Un raport recent al Asociației poloneze de transport și logistică (TLP), din care v-am prezentat detalii și zilele trecute, face referire și la cele mai importante tendințe și provocări de pe piața transportului rutier din această țară.

În cadrul sondajului cantitativ care a constituit una dintre modalitățile de a aduna informații pentru raport, antreprenorii polonezi au fost întrebați care dintre tendințele observate pe piață sunt cele mai dinamice, iar dezvoltarea rutelor comerciale dintre Ucraina și Uniunea Europeană a primit cel mai mare scor, de 6,4 puncte, pe o scară de la 0 la 10 (unde 10 înseamnă cea mai mare rată de schimbare). Pe locul al doilea se află dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată ridicată, mai ales logistica contractuală (5,9). Iar pe locul al treilea se află digitalizarea și automatizarea activității șoferilor (5,9). După ele vin consolidarea pieței (5,8), dezvoltarea transportului intermodal (5,3), fragmentarea lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea terminalelor intermediare (5,1 puncte).

Niciunul dintre aceste fenomene nu este revoluționar, ci transformarea de pe piață este treptată. În plus, niciuna dintre tendințe nu a primit un scor mediu mai mare de 7, ceea ce arată că firmele nu simt că mediul de afaceri se schimbă rapid. Pe de altă parte, printre cele mai importante provocări, pe primul loc sunt acum riscurile macroeconomice, apărute relativ recent: salariile mari (8,05 puncte), inflația (7,99), prețurile la energie (7,89), ratele ridicate ale dobânzilor (7,72), situația economică volatilă (7,58). Iar provocările structurale, cum ar fi lipsa șoferilor (7,44) sau decarbonizarea (7,16), sunt evaluate ca fiind mai puțin importante, însă în curând probabil că importanța lor va crește din nou.