Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Deficitul total de șoferi profesioniști în Uniunea Europeană, Norvegia și Marea Britanie este de peste 233.000. Peste 70% dintre companiile de transport iau măsuri pentru reținerea și atragerea șoferilor, inclusiv bonusuri de performanță și creșteri salariale, în timp ce o pondere mai mică oferă vehicule mai bune (44%), acoperirea costurilor de acces la profesie (35%) și oportunități de îmbunătățire a competențelor (25%), se arată în cel mai nou raport IRU, realizat în urma intervievării a peste 1.000 de companii de transport rutier de marfă.

De subliniat că în Europa, în medie, salariul brut al unui șofer de camion este cu 55% mai mare decât salariul minim național, ajungând la 233% în Olanda.

Jumătate dintre operatorii europeni nu își pot extinde afacerea din cauza lipsei de șoferi calificați. Alte consecințe ale crizei de personal sunt reducerea productivității pentru aproape 50% dintre societăți și scăderea veniturilor pentru 39%.

Deficitul de peste 233.000 de șoferi de camion este estimat să crească la 745.000 până în 2028, pe măsură ce actualii șoferi se pensionează, dacă nu se vor lua măsuri semnificative.

Vârsta medie în rândul conducătorilor auto profesioniști este de 47 de ani, o treime dintre șoferi au peste 55 de ani și se așteaptă să se pensioneze în următorii zece ani, în timp ce doar 5% au sub 25 de ani.

Costul ridicat al obținerii permisului de conducere și a calificărilor profesionale în Europa, care este în medie de 3,7 ori mai mare decât salariul minim lunar mediu, constituie un obstacol semnificativ în atragerea oamenilor către profesie, în special a tinerilor.

De asemenea, sunt puține femei care exercită această meserie, ponderea fiind de doar 4% total. Germania (7,2%), România (6,1%) și Franța (4,5%) au cele mai mari ponderi. Disponibilitatea unor condiții de muncă sigure și accesul la zone de odihnă bine echipate reprezintă preocupări majore, iar îmbunătățirea acestora este crucială pentru a atrage mai multe femei către această profesie, se mai arată în raportul IRU.

„Cel mai recent raport european al IRU privind penuria șoferilor de camion demonstrează în mod clar că firmele de transport rutier de marfă și, în consecință, comerțul din UE, sunt afectate de lipsa șoferilor”, a comentat Raluca Marian, directorul IRU Advocacy. „În timp ce cauzele care stau la baza crizei sunt diverse, UE și guvernele naționale trebuie să își joace rolul în eliminarea barierelor de acces la profesie și în sprijinirea îmbunătățirii condițiilor de muncă.” În acest sens, IRU recomandă scăderea vârstei de la care tinerii pot să se pregătească pentru a fi șoferi la 17 ani, împreună cu armonizarea recunoașterii permiselor și a calificărilor de conducere la nivelul statelor membre. În plus, condițiile de odihnă pentru șoferi ar trebui îmbunătățite, inclusiv prin crearea unor parcări mai sigure și mai protejate.

Raportul „Net Zero Readiness Report 2023” al KPMG subliniază că guvernele și industria se confruntă cu bariere semnificative în realizarea unor schimbări transformatoare către zero emisii nete. Aceste bariere includ datoria publică globală, tensiunile interne, opoziția față de decarbonizare și necesitatea asigurării aprovizionării cu energie.

Progresul în direcția zero emisii nete este împiedicat de reacția negativă privind costul decarbonizării și conflictele legate de impactul intern al acestui proces. Raportul evidențiază diferențele în progresul către zero emisii nete între țări și sectoare, subliniind impactul asupra vieții sălbatice locale, a biodiversității și a comunităților în unele regiuni.

În ciuda impulsului progresiv și a unor succese specifice, cum ar fi intensificarea producției de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon de către unii dintre cei mai mari emițători din lume, printre care SUA, China, Brazilia, Canada și UE, progresul este limitat de o reacție negativă cu privire la costul decarbonizării, precum și de conflicte legate de impactul intern al acesteia.

În urma discuțiilor cu experți naționali, în domeniul schimbărilor climatice din 24 de piețe și din 6 sectoare economice, raportul evidențiază cele care sunt în frunte în ceea ce privește progresul către un nivel zero de emisii nete și cele în care acesta se realizează mai lent.

Pe anumite piețe și în anumite sectoare, impactul proiectelor cu emisii reduse de dioxid de carbon asupra vieții sălbatice, a biodiversității și a comunităților locale declanșează o creștere a conflictelor „verde pe verde”, provocând conflicte între proiectele de energie regenerabilă și mediul local.

La nivelul fiecărei țări în parte, progresul încetinește datorită opoziției față de măsurile percepute ca având un cost semnificativ pentru mijloacele de trai ale oamenilor. În economiile cu creștere rapidă, cererea de energie determină investiții atât în energie cu emisii reduse, cât și în combustibili fosili, făcând puțin probabil ca anumite țări, precum India să atingă net zero până în 2070, în timp ce în China, se preconizează că va crește consumul de cărbune până în 2025.

Progresele în sectoarele vehiculelor electrice sunt variate, însă schimbările în industria aviației internaționale și transportului maritim sunt mai lente, depinzând de producția crescută de carburanți durabili pentru aviație (SAF) și de stimulente guvernamentale.

„Guvernele, întreprinderile și societățile ar trebui să continue să ia măsuri pentru a aborda schimbările climatice. Este de așteptat să apară și mai multe diviziuni între comunitățile locale și interesele globale, dar, dacă dorim să facem cu adevărat pași semnificativi spre zero emisii nete, în ritmul necesar, asigurând în același timp o aprovizionare stabilă cu energie, este nevoie de o concentrare mult mai mare. Acest lucru include domenii, precum mediul politic, inovarea tehnică și educarea societății cu privire la schimbările transformaționale care sunt necesare în comportamentele noastre de consum și de investiții.”,

a declarat Mike Hayes, director global pentru schimbări climatice și decarbonizare, KPMG International.