reducere emisii CO2 Archives - Pagina 2 din 13

Patru porturi din Europa de Nord sunt pregătite să reducă semnificativ emisiile provenite de la navele de containere ancorate la cheiurile lor. Cu un sprijin comun de 18,8 milioane EUR din partea fondului UE „Mecanismul pentru interconectarea Europei” pentru proiectul „EU.OPS.Network”, porturile Aarhus, Göteborg, Bremerhaven și Stockholm sunt pregătite să furnizeze energie electrică onshore (OPS) navelor container care fac escală în porturi până în 2030.

Proiectul are un potențial mare de reducere nu numai a CO₂, ci și a altor substanțe, cum ar fi oxizii de azot emiși de navele portcontainer ancorate în porturi.

„Suntem foarte mulțumiți că Comisia Europeană și Comitetul CEF recunosc ambițiile noastre mari pentru tranziția ecologică. Fiind unele dintre cele mai importante porturi din Europa de Nord, este fantastic că putem colabora pentru a reduce amprenta climatică a industriei de transport maritim, care este o provocare globală cu care ne confruntăm împreună. OPS pentru navele de containere este o parte esențială pentru toate porturile implicate”, spune Anne Zachariassen, COO al Portului Aarhus și coordonator al proiectului.

Un pas important către transportul maritim durabil

Proiectul este un răspuns direct la noile reglementări ale UE care vor intra în vigoare în 2030 și care impun navelor cu un tonaj brut mai mare de 5.000 de tone să se conecteze la energia de pe uscat în timp ce sunt ancorate. Prin intermediul OPS, navele de containere vor putea utiliza energie electrică din rețea în loc să genereze propria energie la bord cu ajutorul motoarelor diesel. Acest lucru duce la reducerea amprentei climatice, la un mediu local mai curat și la îmbunătățirea condițiilor de lucru în porturi.

5.600 tone de emisii de CO₂ reduse în portul Göteborg

Porturile în cauză vor utiliza fondurile în moduri ușor diferite, dar toate urmăresc să reducă impactul asupra mediului și climei al navelor ancorate prin intermediul OPS.

Portul Göteborg este unul dintre principalii actori ai proiectului și are obiectivul ambițios de a reduce emisiile de CO₂ cu 70% în zona portuară până în 2030, OPS jucând un rol important în atingerea acestui obiectiv. Portul dispune deja de OPS în terminalele sale ro-ro și ro-pax, precum și în terminalul său energetic pentru petroliere.

„Prin acest proiect, Portul Göteborg va putea construi o substație de înaltă tensiune la terminalul de containere, care este o parte esențială a infrastructurii necesare pentru a oferi OPS navelor de containere. Este vorba de o investiție de aproximativ 20 de milioane de euro, aproape jumătate din finanțare provenind din proiect”, spune Julia Christensson, manager de granturi la Portul Göteborg.

Prin conectarea navelor de containere la energia terestră, numai Portul Göteborg are posibilitatea de a reduce emisiile cu cel puțin 5.600 de tone de CO₂ anual.

Sursă foto: TLN

Semiremorcile trebuie și ele, nu numai camioanele, să fie prevăzute cu un certificat CO₂, iar conform noii legislații UE valorile emisiilor de CO₂ în cazul semiremorcilor noi trebuie reduse cu încă 10% începând cu 2030.

Reamintim că din 2019 camioanele noi de peste 3,5 t trebuie certificate VECTO pentru emisiile de CO₂ și consumul de combustibil, iar producătorii trebuie să se asigure că emisiile medii de CO₂ ale tuturor camioanelor noi începând cu 2030 sunt cu 45% mai mici decât în 2019, după care din 2035 reducerea trebuie să fie de 65%, iar din 2040 de cel puțin 90%.

Și, deoarece forma, aerodinamica și greutatea semiremorcilor sunt factori determinanți pentru emisiile de CO₂ ale vehiculelor tractoare, Comisia a stabilit că producătorii de semiremorci trebuie să contribuie și ei la atingerea obiectivelor climatice. Ceea ce a dus la apariția unui instrument VECTO pentru semiremorci, care determină valoarea CO₂ pe baza dimensiunilor, greutății, anvelopelor și caracteristicilor aerodinamice. Începând cu 1 iulie 2024, constructorii de semiremorci sunt obligați să furnizeze valoarea CO₂ a vehiculelor lor pentru omologarea de tip sau înmatricularea acestora, iar în Olanda instituția care se ocupă de omologare și înmatriculare, RDW, a anunțat deja că semiremorcile fără document CO₂ nu mai pot fi inspectate.

Legislația VECTO pentru semiremorci, prevăzută în Regulamentul UE 2022/1362, este limitată în prezent la cele care au caroseria în formă de box cu o greutate admisă mai mare de 8 t – cele cu prelată, trailerele acoperite și cele frigorifice.

Cisternele, cele pentru transport vrac, trailerele plate, dolly, șasiurile pentru containere și remorcile cu mai mult de trei axe nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului, dar asta se poate schimba în viitor. Valorile VECTO înregistrate în 2025 servesc drept referință pentru 2030, an din care producătorii trebuie să se asigure că valorile emisiilor de CO2 ale semiremorcilor lor sunt cu 10% mai mici decât valoarea de referință.

Deși Comisia a redus valoarea reducerii la începutul acestui an, de la 15% la 10% (7,5% pentru remorci), producătorii de semiremorci tot prevăd că vor exista probleme majore în ceea ce privește respectarea normelor.

Cercetările arată că, prin modificări precum montarea anvelopelor cu o rezistență mai mică la rulare, reducerea greutății și dotări ce îmbunătățesc aerodinamica (apărători laterale, spoilere spate), se poate obține o reducere de cel mult 8%. Deci producătorii vor fi amendați pentru nerespectarea legislației, iar ajustările necesare plus penalitățile pot face ca semiremorcile obișnuite să fie cu mii de euro mai scumpe începând cu 2030.

Este posibil ca apariția axei motoare electrice (e-axle) pentru remorci să poată oferi reducerea dorită a emisiilor de CO₂, dar ea nu este încă permisă și va face oricum ca semiremorcile să fie mult mai scumpe. Plus că nu se potrivește pentru toate.

Pentru operatorii de transport intermodal, legislația VECTO aduce și mai multe probleme, explică asociația olandeză de transport și logistică TLN, deoarece pentru aceste semiremorci este și mai dificil să obțină economii de CO₂, câtă vreme reducerea greutății este dificilă, deoarece șasiul trebuie întărit pentru a putea transporta sarcini grele și a rezista forțelor care apar atunci când se deplasează între diferite moduri de transport.

În plus, modificările aerodinamice și axele motoare sunt adesea incompatibile cu transportul naval sau feroviar. Și, dat fiind faptul că aceste semiremorci parcurg un număr limitat de kilometri, 50.000-60.000 pe an, costul lor suplimentar are un impact și mai mare asupra costurilor de operare.

Cu alte cuvinte, mai arată TLN, legislația VECTO este menită să reducă emisiile de CO₂ generate de transportul rutier, dar de fapt are efectul opus asupra transportului intermodal. De aceea există voci care cer ca semiremorcile pentru intermodal să fie exceptate de la legislația VECTO, iar TLN este implicată în dialoguri cu guvernele statelor UE pentru a ajunge la o soluție practică viabilă.