Gebrüder Weiss a realizat o analiză referitoare la modul în care transportul maritim și cel aerian s-au completat în ultimii ani, într-un context geopolitic și economic dinamic și imprevizibil, și au reprezentat principalii piloni ai dezvoltării economice globale.

Mai ales în ultimii cinci ani s-a văzut cum sinergia eficientă între maritim și aerian sau terestru a permis o redresare rapidă și eficace și continuarea fluxurilor de comerț fără întreruperi majore, indiferent de crizele apărute.

Transportul maritim este cel mai eficient mod de a transporta volume mari de mărfuri pe distanțe lungi, deci asigură aprovizionarea cu bunuri la costuri reduse, iar potrivit Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) peste 80% din volumul comerțului internațional de bunuri este transportat pe mare – procentajul care este și mai mare pentru majoritatea țărilor în curs de dezvoltare.

Transportul aerian este preferat pentru mărfurile cu valoare ridicată și care necesită livrare rapidă, iar Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) arată că, deși acesta acoperă doar 1% din comerțul global ca volum, constituie peste 35% din comerțul global ca valoare, fiind important pentru industrii precum cele tehnologice și farmaceutice, unde timpul de livrare este critic.

Așa cum știm deja și cum amintește analiza Gebrüder Weiss, pandemia de Covid-19 a afectat mult ambele tipuri de transport. În primele luni transportul maritim a suferit din cauza blocajelor portuare și a reducerii capacităților de operare, iar tariful pentru un container din China în Europa a crescut de șase ori față de începutul lui 2019, potrivit unui raport al McKinsey & Company. Comerțul maritim global a scăzut cu 3,8% în 2020, dar a revenit pe creștere în anul următor, potrivit UCTAD, iar transportatorii maritimi și porturile și-au reevaluat strategiile pentru a face față lipsei de echipamente, constrângerilor legate de forța de muncă și volatilității cererii.

Transportul aerian în schimb a cunoscut o creștere semnificativă, deoarece mărfurile esențiale și echipamentele medicale au fost prioritizate, astfel că, potrivit Statista, această industrie a crescut de la circa 100 de miliarde de dolari în 2019 la 129 de miliarde de dolari în anul următor, și la 175 miliarde de dolari în 2021.

Criza semiconductorilor a tensionat și mai mult lanțurile globale de aprovizionare și a afectat diverse industrii, de la cea auto până la cea electronică, astfel că întârzierile din producție au dus la creșterea cererii de transport aerian rapid pentru expedierea componentelor esențiale, deci și la creșterea tarifelor.

Însă analiza GW pune în evidență faptul că industria de logistică a învățat din aceste crize și a pus mai mult accent pe digitalizare, investiții în infrastructura rezistentă și colaborări strategice, pentru ca transportul aerian și maritim să facă față mai bine la viitoarele provocări. Iar accentul pe sustenabilitate și eficiență va fi esențial în modelarea unei rețele globale de aprovizionare mai robuste, așa cum subliniază Adelina Anghel, Area Manager East, Air & Sea Europe. Gebrüder Weiss România.

Au urmat în martie 2021 blocarea Canalului Suez și apoi seceta din Canalul Panama, primul incident având impact major deoarece 30% din volumul mondial de containere transportate maritim trece pe aici, potrivit World Economic Forum. Multe companii au redirecționat mărfurile pe rute mai lungi, iar produsele ce trebuiau să ajungă urgent la destinație au fost transportate, și de această dată, aerian, ceea ce a dus la o creștere temporară a cererii, dar și la o creștere semnificativă a costurilor.

Restricțiile impuse de Autoritatea Canalului Panama asupra adâncimii de pescaj au determinat navele să transporte încărcături mai mici, ceea ce a redus capacitatea cu până la 40%, sau să modifice rutele, adăugând aproximativ două săptămâni la timpul de livrare și majorând costurile.

În 2022 a fost rândul războiului din Ucraina să afecteze transportul maritim de marfă, prin închiderea porturilor ucrainene și impunerea de sancțiuni asupra Rusiei, care au avut impact asupra rutelor comerciale tradiționale și au făcut ca mărfurile să fie direcționate prin porturi alternative din Polonia, România ș.a., cu întârzieri semnificative, costuri crescute și blocaje la granițele europene. În plus, creșterea prețurilor combustibililor și riscurile de securitate au agravat problemele și au dus la o volatilitate sporită a tarifelor de transport maritim.

Deoarece Portul Odessa nu a mai putut fi folosit pentru traficul de marfă, navele care ar fi descărcat acolo au fost direcționate spre Constanța, unde au fost, așa cum știm deja, aglomerări semnificative, deci companiile de transport au fost obligate să identifice rute și strategii alternative pentru a răspunde creșterii cererii. Traficul total din Portul Constanța a înregistrat o creștere de 12% în 2022 față de 2021, până la 75,5 milioane de tone, și apoi de 225 în 2023, până la 92,7 milioane de tone.

Pe segmentul de transport aerian, conflictul ruso-ucrainean a determinat o scădere generală a cererii, din cauza suspendării livrărilor către Rusia și Ucraina și necesității de a folosi rute mai lungi și mai costisitoare, care au generat creșterea costurilor operaționale și a tarifelor.

În aceste condiții s-a amplificat fenomenul de relocare sau extindere a operațiunilor unor companii mari în Europa de Est (nearshoring și reshoring), fiind înregistrate, între 2022 și 2023, creșteri de peste 82 de miliarde de dolari pentru proiecte de producție în 15 destinații din Europa Centrală și de Est, dar și din Africa de Nord. Ceea ce, din nou, face din Portul Constanța un hub de importanță strategică.

În sfârșit, 2024 a început sub semnul războiul din Gaza și al conflictele din regiunea Mării Roșii, care, și ele, au impus redirecționarea multor rute maritime și au dus la noi creșteri de tarife de transport. Iar transportul aerian de marfă a cunoscut din nou o creștere semnificativă, deoarece companiile au căutat alternative rapide și sigure la transportul maritim. Potrivit IATA, în aprilie 2024 traficul aerian cargo era cu 11,6% mai mare comparativ cu aceeași lună a anului trecut, iar companiile din Asia-Pacific și Europa au înregistrat cele mai mari rate de creștere, punând capăt celor șapte luni consecutive de dominație a transportatorilor din Orientul Mijlociu.

În concluzie, așa cum arată Adelina Anghel, companiile de logistică și transport trebuie să fie flexibile și să se reorienteze rapid, să treacă ușor la nevoie de la un mod de transport la altul, pentru a menține lanțurile de aprovizionare funcționale. „Această adaptabilitate este esențială nu doar pentru a face față perturbărilor temporare, ci și pentru a menține competitivitatea într-un peisaj global în continuă schimbare.“ Potrivit Gebrüder Weiss România, cererea pentru servicii de transport maritim containerizat a crescut anul trecut cu 1-2% și în 2024 ar putea crește cu 5-6%, iar pentru transportul aerian se estimează o creștere de aproximativ 2% anul acesta și o majorare cu aproximativ 4% a ofertei de servicii, datorită noilor disponibilități de pe piața de transport

DP World a anunțat pe 15 mai deschiderea a trei noi locații în România, care vor oferi un impuls semnificativ în consolidarea poziției țării noastre drept centru cheie al comerțului european și vor încuraja creșterea economică din regiune.

Două dintre acestea – un terminal cargo de 5 ha pentru mărfuri grele, voluminoase și complexe și un nou terminal „roll-on, roll-off” (RO-RO) care va gestiona până la 80.000 de vehicule/an – sunt în Constanța, cel mai mare port de containere de la Marea Neagră, și în ele compania a investit 65 milioane de euro. Iar alte 50 de milioane de euro vor fi alocate pentru o nouă platformă multi-transport tot în Constanța, care se va inaugura în 2025.

A treia locație nou lansată se află la Aiud, în inima industrială a României, care acum găzduiește un nou hub logistic intermodal de 8 ha ce leagă transportul rutier cu cel feroviar, și care a necesitat o investiție de 21 de milioane de euro.

Noile facilități vor îmbunătăți conectivitatea dintre serviciile existente de transport maritim, feroviar, pe barje și rutier ale DP World în toată România și circulația mărfurilor între Europa continentală și Marea Neagră, Marea Nordului și Marea Adriatică.

DP World aniversează 20 de ani de prezență în România, timp în care a investit aici peste 250 de milioane de euro, sumă în care sunt incluse și granturi din partea Uniunii Europene. De altfel, țara noastră este prima ţară europeană în care s-a extins compania și în cei 20 de ani și-a majorat considerabil operațiunile, contribuind la creșterea impresionantă a portului, în paralel cu dezvoltarea rapidă a României, care este acum a doua economie ca mărime a Europei de Est, după Polonia.

DP World anticipează că aceste investiții vor încuraja marile companii să își mute sau să își extindă unitățile de producție din regiune, într-un context în care conceptele de nearshoring și reshoring devin din ce în ce mai răspândite în Europa, pe măsură ce tensiunile geopolitice se intensifică.

Un exemplu de nearshoring și reshoring poate fi văzut în industria automotive, care a crescut rapid în ultimii ani în regiune și este de așteptat să crească în continuare. Piața automotive reprezintă deja 13% din PIB-ul României, Mercedes-Benz, Dacia, deținută de Renault, și Ford având deja unități de producție locale.

Dar companiile din industria auto investesc din ce în ce mai mult și în țările din vecinătate – Ungaria, Polonia și Turcia – ceea ce face ca lanțurile de aprovizionare robuste și infrastructura, cum este terminal RO-RO, să devină din ce în ce mai importante nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune, așa cum a subliniat și Rashid Abdulla, CEO și Managing Director DP World Europe, care și-a început cariera în poziția de Manager al DP World România în 2004. „România este o economie dinamică și bine poziționată pentru a beneficia de creșterea nearshoring și a producției, iar DP World așteaptă cu nerăbdare să își consolideze prezența pe plan local și să implementeze noile investiții pentru a o sprijini, deoarece ea joacă un rol tot mai important în comerțul și creșterea economică din regiune.”

Aceste investiții, așa cum a declarat Cosmin Cârstea, CEO DP World România, vor crește fluxurile de marfă din țară cu aproximativ 2.000.000 t/an și vor face ca DP World Constanța să își consolideze semnificativ poziția ca unul dintre cele mai importante hub-uri de containere și RO-RO din Europa Centrală și de Est, ce asigură cea mai mare parte a comerțului UE cu Turcia și Asia Centrală. „Iar pentru a ajuta acest lucru intenționăm să deschidem și un centru de excelență pentru servicii în Balcani, facilitând comerțul pentru țările din jurul României.”

La inaugurarea celor două locații din Constanța au participat înalți oficiali români, printre care Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, care a salutat în numele guvernului cea mai recentă investiție a DP World în infrastructura logistică localăp, a amintit că acesta este un partener puternic al României și a subliniat că „Portul Constanța a deschis România către noi piețe și oportunități comerciale, a oferit locuri de muncă stabile și calificate și a catalizat dezvoltarea unei serii de business-uri adiacente”. DP World intenționează să își dezvolte capacitățile și caută soluții mai rapide și mai sustenabile pentru lanțul de aprovizionare și în alte țări din Europa, iar în ultimii ani a derulat programe de extindere a porturilor în șase dintre cele 11 terminale majore de pe continent, inclusiv la Anvers (Belgia), Novi Sad (Serbia) și London Gateway (Marea Britanie).