restricții de tonaj Archives

China face un pas cu potențial transformator în domeniul transportului maritim de containere, prin lansarea primului serviciu regulat de pe ruta arctică către Europa. Compania Haijie Shipping Company, fondată în Singapore și cu sediul operațional în Shanghai, va inaugura pe 20 septembrie o cursă specială cu nava Istanbul Bridge, având o capacitate de 4.890 TEU. Traseul pornește din portul Qingdao, continuă cu escale la Shanghai și Ningbo Zhoushan, traversează Oceanul Arctic și se finalizează cu sosiri în porturile europene Felixstowe, Rotterdam, Hamburg și Gdansk. Durata totală a călătoriei va fi de doar 18 zile, ceea ce înseamnă aproape jumătate din timpul necesar pe ruta clasică prin Canalul Suez, unde transportul durează aproximativ 40 de zile, și aproape o treime din durata rutei prin Capul Bunei Speranțe, unde tranzitul ajunge la 50 de zile. Această performanță este cu atât mai remarcabilă cu cât timpul de transport devine chiar mai scurt decât cel feroviar dintre China și Europa, care în medie este de 25 de zile.

Deși promisiunea unui timp de tranzit mult redus aduce avantaje evidente pentru lanțurile logistice globale, ruta arctică are în prezent limite considerabile. Navigația este posibilă doar într-o fereastră sezonieră relativ scurtă, între lunile iulie și noiembrie, când condițiile meteorologice și nivelul gheții permit trecerea în siguranță. În plus, restricțiile de tonaj fac imposibilă folosirea navelor gigant, de peste 20.000 TEU, care domină rutele maritime tradiționale. Din acest motiv, serviciul este în esență experimental și, cel puțin pentru 2025, compania Haijie Shipping a anunțat o singură călătorie. Totuși, perspectiva este ca în următorii ani ruta să câștige teren pe măsură ce tehnologiile de navigație polară se dezvoltă și infrastructura portuară din regiunea arctică este extinsă.

Acest proiect se desfășoară în contextul unei cooperări tot mai strânse dintre China și Rusia în cadrul inițiativei cunoscute drept Drumul Mătăsii Polare. Rusia, prin compania de stat Rosatom, administrează infrastructura rutei arctice și estimează o creștere de 50% a tranzitului de nave străine până la finalul anului 2025. Deja în 2024 s-a înregistrat un record de 37,9 milioane tone de marfă transportată prin această rută, cu 92 de tranzituri efectuate. Beijingul și Moscova colaborează și pentru dezvoltarea de sisteme satelitare de monitorizare a gheții, dar și pentru extinderea porturilor arctice, cu scopul de a transforma acest culoar într-o alternativă viabilă și constantă la Suez, în special în situațiile de blocaj geopolitic sau operațional.

Cu toate acestea, nu pot fi ignorate preocupările ridicate de organizațiile de mediu, care atrag atenția asupra vulnerabilității ecosistemului arctic. Asociații precum Clean Arctic Alliance avertizează asupra riscurilor majore legate de emisiile de dioxid de carbon ale navelor, poluarea fonică ce afectează fauna marină și pericolul scurgerilor de combustibil, care ar fi extrem de dificil de gestionat într-un mediu atât de ostil și greu accesibil. Astfel, deși din punct de vedere logistic și economic ruta arctică promite să reducă drastic timpii de transport și să diversifice rutele comerciale globale, ea deschide și o dezbatere intensă privind sustenabilitatea și impactul ecologic al acestei noi realități maritime.

Privind spre viitor, succesul acestui prim serviciu regulat va depinde de mai mulți factori. Printre aceștia se numără capacitatea companiilor de shipping de a investi în nave adaptate condițiilor polare, progresul tehnologiilor de monitorizare a gheții și al sistemelor de siguranță, precum și evoluția infrastructurii portuare de pe coasta arctică a Rusiei. De asemenea, reacțiile comunității internaționale și eventualele reglementări stricte legate de protecția mediului vor avea un rol crucial în determinarea viabilității pe termen lung a acestei opțiuni. Dacă aceste obstacole vor fi depășite, ruta arctică ar putea oferi Asiei și Europei o cale mai scurtă și mai rapidă de conectare, dar cu un preț ridicat în ceea ce privește complexitatea operațională și responsabilitatea față de mediu.

*Sursa foto: Maersk

Consiliul Județean Brașov a decis să amâne implementarea procedurii de taxare a emiterii permiselor de liberă trecere pe drumurile județene pe care sunt instituite limitări de tonaj, care ar fi trebuit să intre în vigoare începând cu 15 ianuarie 2025.

Decizia survine atât ca urmare a întâlnirii conducerii CJ cu reprezentanţi ai Federației Operatorilor Români de Transport (FORT) şi ai mediului politic braşovean, în cadrul căreia s-au formulat unele propuneri asupra cărora discuţiile vor continua, cât și în condiţiile în care anumite prevederi din Regulamentul pentru eliberarea și folosirea permiselor de liberă trecere (LT) pe drumurile județene care au restricţii de tonaj, aprobat de forul deliberativ în 25 aprilie 2024, au fost îmbunătăţite între timp. Astfel, documentele pe baza cărora sunt emise LT-urile, după încărcarea în sistemul informatic nu vor mai trebui validate de un funcţionar al CJ Braşov, ci acest lucru se va face automat, ceea ce va permite eliberarea permiselor 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7.

Taxa de liberă trecere instituită de CJ Braşov nu este o vignetă, deoarece nu afectează nici toate drumurile de interes judeţean şi nici pe toţi participanţii la trafic. Vorbim despre 16 tronsoane pe care existau limitări de tonaj, instituite din cauze obiective: starea infrastructurii rutiere existente şi/sau solicitări din partea cetăţenilor riverani, care au de suferit din cauza traficului greu.

Trebuie amintit faptul că limitările traficului greu pe respectivele drumuri judeţene sunt în vigoare de mai mulţi ani, iar permisele de liberă trecere solicitate Consiliului Judeţean Braşov ar fi trebuit să reprezinte mai degrabă o excepţie pentru autovehiculele a căror masă maximă autorizată depășea limita de tonaj impusă, nicidecum o regulă, se arată într-un comunicat de presă al CJ Brașov. „În lipsa unui Regulament în baza căruia să fie eliberate permisele de liberă trecere și a unui sistem informatic care să permită eliberarea acestora în mod rapid și la orice oră, LT-urile erau acordate în mod gratuit oricui le solicita. Din acest motiv, obținerea acestora era o simplă formalitate, fără niciun efect asupra diminuării traficului greu şi protejării infrastructurii respectivelor drumuri. S-a ajuns până acolo încât în cererile transmise către Consiliul Județean Brașov, unii operatorii economici solicitau eliberarea LT-urilor pe toate drumurile județene, fără măcar să nominalizeze vehiculele, drumurile sau intervalul de timp în care utilizează respectiva infrastructură rutieră. În opinia noastră, taxa de liberă trecere instituită de CJ Braşov este o necesitate obiectivă care ar trebui să ne responsabilizeze pe toţi – transportatori, alţi operatori economici, în beneficiul cetăţenilor. Considerăm că introducerea acestei taxe este justă şi justificată obiectiv, obiectivul ei principal nefiind colectarea unor venituri substanţiale la bugetul judeţean, ci scăderea traficului greu pe drumurile care nu permit acest lucru. Costurile permiselor LT au fost stabilite în limite maxime care să nu fie împovărătoare pentru agenţii economici, sistemul permiţând o flexibilitate totală în privinţa tarifării, în funcție de necesităţile fiecărui utilizator. LT-urile pot fi săptămânale, lunare şi anuale, pe un singur drum sau pe mai multe, tarifele fiind diferenţiate în funcţie de lungimea drumului județean, de perioadă și de tonaj în patru categorii: 3,5-7,5 t, 7,5-12 t, 12-24 t şi 24-40 t, astfel încât fiecare operator economic are posibilitatea să achiziționeze permis de Liberă trecere doar pentru ce are strict nevoie. Costurile depind de lungimea drumului, iar nivelul de taxare este foarte redus, după cum reiese din câteva exemple relevante din fiecare dintre cele trei zone, Brașov, Făgăraș și Rupea”.

Consiliul Județean Brașov a anunțat din timp intenția de a introduce această taxă, respectiv de la începutul anului trecut, dar cu aplicabilitate din ianuarie 2025, tocmai pentru a nu schimba regulile în timpul jocului. Anterior adoptării Hotărârii Consiliului Judeţean Braşov nr. 162/24.04.2025 privind aprobarea Regulamentului pentru eliberarea și folosirea permiselor de liberă trecere pentru circulaţia vehiculelor pe drumurile județene, documentul a fost pus în consultare publică timp de o lună, perioadă în care nu s-a primit nicio propunere de modificare/completare etc. La momentul aprobării HCJ, instituţia a emis un comunicat de presă, prezentat atât pe site-ul Consiliului Judeţean Braşov www.cjbrasov.ro şi pe pagina oficială de Facebook, cât şi difuzat pe larg în mijloacele mass-media scrise, audiovizuale şi online, spre o mediatizare cât mai extinsă.

Abia la sfârșitul anului trecut, în 20 noiembrie 2024 a fost înregistrată la CJ solicitarea reprezentanţilor FORT pentru o întâlnire tehnică pe tema abrogării/modificării/completării prevederilor Regulamentului. La începutul acestui an a avut loc o întâlnire în cadrul căreia conducerea executivă a CJ Braşov, reprezentată prin vicepreşedintele Constantin Todorică Şerban şi administratorul public Szenner Zoltan, a justificat necesitatea acestei măsuri şi a analizat propunerile formulate de transportatori.

Chiar dacă aplicaţia informatică este finalizată şi funcţională, iar propunerile FORT au venit foarte târziu, având în vedere că transportatorii sunt cei mai vizaţi de taxa pentru eliberarea permiselor LT, Consiliul Județean Braşov își manifestă deschiderea pentru continuarea discuțiilor, sistează implementarea măsurii și va solicita transmiterea propunerilor și în scris. Dacă propunerile vor fi benefice, în măsura în care va fi nevoie, administraţia judeţeană va opera modificări în Regulament, în vederea unei implementări cât mai bune şi mai corecte a acestei măsuri pentru toate părţile implicate. Data de la care aceasta se va pune în aplicare va fi anunţată din timp. Drumurile judeţene din zona Braşov pe care este instituită limitarea de tonaj sunt:

– DJ 106 B Vulcan (DJ 112 A) – Holbav – Paltin (DJ 106A) km 0+000–6+505, limită 7,5 tone;
– DJ 108 Hărman (DJ 112A) – Sânpetru km 0+000–4+380, limită 7,5 tone;
– DJ 112: Hărman – Podu Olt – lim. Jud. Covasna km 0+000–10+100, limită 3,5 tone;
– DJ 112 A Hărman – Bod – Hălchiu – Codlea – Vulcan – DN 73A km 0+000–38+980, limită 7,5 tone;
– DJ 112 B: Intersecţie A3 – Vulcan km 2+151–5+030, limită 7,5 tone;
– DJ 112 C Hălchiu – Satu Nou – Dumbrăviţa – Vlădeni km 0+000–15+500, limită 7,5 tone;
– DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod – lim. Jud. Covasna km 0+000–17+987, limită 7,5 tone;
– DJ 113 Sânpetru (DJ 103) – Preventoriu TBC Sânpetru km 0+000–2+500, limită 7,5 tone.

În zona Făgăraş există patru drumuri judeţene cu limitări de tonaj, respectiv:

– DJ 103D: Viștea de Jos – Viștea de Sus (DJ 104A) km 0+000–5+106, limită 7,5 tone;
– DJ 104B: Făgăraş – Ileni – Hârseni – Sebeş km 4+604–13+862, limită 12 tone;
– DJ 104C: Făgăraş – Hurez – Săsciori – Recea km 4+972–12+700, limită 12 tone;
– DJ 105B: DN1 Sâmbăta de Sus – Staţiunea climatică Sâmbăta km 0+000–14+620, limită 12 tone.

În ceea ce priveşte drumurile judeţene din zona Rupea, limitarea de tonaj se aplică pe următoarele patru tronsoane:

– DJ 104 D: Făgăraş – Şoarş – Bărcut – lim. Jud. Sibiu km 1+960–27+400, limită 12 tone;
– DJ 105 Voila – Cincşor – Cincu – lim. Jud. Sibiu km 0+000–18+843, limită 12 tone;
– DJ 105 A: lim. Jud. Sibiu – Cincu – Rotbav – Şoarş – Văleni – Lovnic – Jibert – Dacia – Rupea km 29+473–81+600, limită 12 tone;
– DJ 131 A DN 13 (Gara Rupea) – Homorod (DJ 132) km 0+000–2+878, limită 3,5 tone.