retail Archives - Pagina 28 din 147

Ultimul trimestru din 2025 arată o dinamică clară de restrângere a ofertei pe piața de birouri din București: ratele de neocupare au continuat să scadă, iar chiriile de referință au rămas stabile. În lipsa finalizării unor proiecte noi, această scădere a presiunii asupra ofertei, combinată cu extinderea portofoliului de proiecte aflate în dezvoltare, pregătește terenul pentru un nou val de livrări de spații de birouri în 2026 și pentru o perspectivă mai optimistă a pieței.

În 2025, piața de birouri din București s-a menținut stabilă, cu un grad total de aproximativ 248.000 mp și un grad net de 128.200 mp – ambele valori fiind mai mici decât în 2024. Cererea a rămas diversificată, fiind condusă de sectoarele producției de bunuri de consum și telecomunicații IT, urmate de servicii profesionale și BPO. Deși absorbția totală a încetinit față de anul precedent, activitățile de tranzacționare, precum preînchirierea și reînnoirile de contracte, au rămas active în mai multe zone.

În ceea ce privește oferta, 2025 nu a adus noi livrări de birouri, stocul total rămânând la circa 3,38 milioane mp. Drept urmare, rata de neocupare a continuat să scadă, atingând 10,6% în trimestrul patru, în timp ce chiriile de referință au rămas stabile pe principalele piețe secundare. Totodată, portofoliul de proiecte în dezvoltare a crescut semnificativ, cu aproximativ 198.000 mp în construcție, semnalând începutul unui nou ciclu de livrări care va debuta în 2026.

Privind spre viitor, se estimează că încrederea pe piață se va îmbunătăți treptat, pe măsură ce oferta se va restrânge, chiriile se vor stabiliza, iar proiectele active se vor finaliza. Această tendință va fi susținută de noile dezvoltări apropiate de finalizare și de cererea constantă din partea chiriașilor.

„Cererea pe piața din București a rămas constant scăzută pe tot parcursul lui 2025, absorbția netă înregistrând o scădere de 21% față de 2024. Cu toate acestea, anticipăm o redresare treptată a încrederii pieței în 2026. Lipsa unor noi livrări de birouri în 2025 a permis scăderea ratei de neocupare, pregătind terenul pentru proiectele ce urmează a fi finalizate anul viitor.”, a declarat Oliver Derksen, Head of Office Advisory, iO Partners Romania.

Assotir avertizează asupra unui dezechilibru structural în lanțul logistic agroalimentar, acuzând marile rețele de retail că transferă presiunea comercială aproape exclusiv asupra firmelor de transport rutier. Într-un document transmis Autorității Garante pentru Piață și Concurență, asociația aduce în discuție practicile tarifare aplicate transportatorilor, pe care le consideră incompatibile atât cu costurile reale de operare, cât și cu cadrul normativ existent.

Tarife sub nivelurile de referință

Potrivit Assotir, transportatorii rutieri care lucrează pentru marea distribuție organizată sunt remunerați la niveluri semnificativ mai mici decât valorile minime de referință stabilite de Ministerul Transporturilor și actualizate trimestrial. În unele situații, diferența ar ajunge până la 40%, ceea ce ar pune sub semnul întrebării viabilitatea economică a contractelor acceptate de operatorii de transport.

Asociația arată că, în intervalul 2021–2025, ajustările tarifare recunoscute de marii retaileri au fost rare și marginale. Chiar și acolo unde au existat majorări, acestea nu au depășit, în general, 4%, mult sub dinamica costurilor reale din sector. Rezultatul este un decalaj estimat în prezent la aproximativ 20 de puncte procentuale față de nivelurile orientative ministeriale, cu efecte directe asupra marjelor și capacității firmelor de a-și menține activitatea în condiții normale.

Marje în creștere, presiune în aval

Investigația Autorității Garante are ca punct de plecare evoluția prețurilor alimentare din retail. Datele analizate de Assotir indică faptul că, între 2021 și 2025, prețurile practicate de marile lanțuri de distribuție au crescut cu peste 24%, în timp ce inflația medie de consum s-a situat în jurul a 17%. Din perspectiva asociației, acest decalaj sugerează o redistribuire inegală a valorii de-a lungul lanțului, în care presiunea se concentrează asupra furnizorilor, în special asupra celor din logistică și transport.

Assotir susține că această asimetrie reflectă o poziție de forță a marilor rețele, care își pot impune condițiile contractuale într-un sector extrem de fragmentat, format preponderent din firme mici și mijlocii de transport.

Dimensiunea fenomenului este semnificativă. Conform estimărilor asociației, cel puțin 40.000 de firme de transport rutier sunt implicate direct în aprovizionarea marilor rețele de retail, utilizând aproximativ 400.000 de vehicule. Secretarul general al Assotir, Claudio Donati, subliniază că distribuția organizată reprezintă unul dintre cele mai solicitante segmente pentru transportul de mărfuri, atât din punct de vedere al volumelor, cât și al cerințelor operaționale.

În acest context, presiunea exercitată asupra transportatorilor nu se limitează la tarife, ci se extinde asupra întregului ecosistem de furnizori, de la producătorii agricoli până la operatorii logistici. Dezechilibrul contractual riscă să devină o problemă sistemică, cu efecte în lanț asupra funcționării pieței.

Assotir atrage atenția că comprimarea remunerațiilor nu este doar o problemă economică, ci și una de siguranță. Potrivit lui Donati, nivelurile scăzute de plată pot face dificilă respectarea cerințelor legale privind timpii de conducere, organizarea muncii și întreținerea vehiculelor. Într-un sector în care marjele sunt deja reduse, orice presiune suplimentară riscă să se traducă în compromisuri operaționale.

Costul transportului, invizibil în prețul final

Un alt punct central al documentului vizează rolul transportului în formarea prețului de raft. Datele colectate de la membrii Assotir indică faptul că transportul rutier reprezintă, în medie, doar 2–4% din prețul final plătit de consumator. Cu toate acestea, acest cost este rareori evidențiat distinct, fiind absorbit în categorii generale precum „costuri logistice” sau „costuri comerciale”.

Această lipsă de transparență, susține asociația, contribuie la subevaluarea importanței transportului în lanțul valoric și face dificilă o analiză corectă a modului în care sunt distribuite marjele între diferiții actori.

Din perspectiva Assotir, ancheta Autorității Garante pentru Piață și Concurență reprezintă o oportunitate de a aduce mai multă claritate într-un sistem caracterizat de multiple verigi și de o transparență limitată. Deși mecanismul actual poate genera, aparent, prețuri competitive pentru consumatorul final, el produce în același timp zone de presiune economică care se reflectă asupra condițiilor de muncă, respectării regulilor și sustenabilității furnizorilor de servicii.

Asociația consideră că o analiză aprofundată a relației dintre marile rețele de retail și transportatori ar putea contribui la restabilirea unui echilibru mai sănătos în lanțul agroalimentar, în care eficiența economică să nu fie obținută prin comprimarea excesivă a unei verigi esențiale: transportul rutier.

**Sursă foto: Tranzit AI