retail Archives - Pagina 29 din 147

Tarifele de transport rutier de marfă pe bază de contract au crescut în Europa în ultimul trimestru din 2025 cu 2,6 puncte față de trimestrul anterior și cu 3,1 puncte față de trimestrul al patrulea din 2024, până la 136,9 puncte, iar cele spot au fost cu 0,3 puncte mai mari decât în trimestrul anterior, dar cu 3,3 puncte mai mici decât în perioada similară din 2024, adică de 135,1 puncte, așa cum reiese din barometrul realizat de Upply, Ti și IRU (Ti, IRU & Upply publish their quarterly benchmark on the evolution of European road freight rates in Q4 2025).

Thomas Larrieu, director executiv Upply, explică faptul că această deconectare clară între piața de transport pe bază de contract și piața spot arată că prima este susținută de achizițiile orientate spre viitor și de restricțiile pe anumite coridoare cheie, iar a doua este influențată de cererea pe termen scurt, care rămâne redusă, deoarece consumatorii sunt încă prudenți. Volumele de transport revin pe mai multe coridoare majore, dar nu suficient de constant pentru a stimula mai mult piața spot. Iar redresarea rămâne inegală în Europă.

Volumul de retail din UE a crescut în noiembrie 2025 cu 2,3% față de anul precedent, potrivit Eurostat, după o creștere de 1,9% în octombrie. Această constanță explică tarifele mai mari de transport pe bază de contract, deoarece companiile se așteptau la o cerere mai puternică în lunile următoare și încheiau atunci contracte de transport. Michael Clover, șeful Departamentului de Dezvoltare Comercială al Ti, a explicat că această creștere abruptă a tarifelor din contracte de la sfârșitul lui 2025 a fost determinată de așteptarea că cererea se va relua în 2026, ceea ce a determinat mulți expeditori să încerce să încheie contracte până a nu începe să se vadă această creștere. Iar tarifele spot au rămas stabile chiar și în timpul sezonului de vârf, semn că cererea din ultimul trimestru al anului a fost destul de slabă.

Un alt indicator relevant pentru piața europeană de transport, deoarece oferă date despre capacitatea disponibilă, este numărul de înmatriculări de camioane noi din cele 27 de state comunitare. Acesta a scăzut în 2025 cu 6,2%, conform ACEA, ceea ce indică o posibilă restrângere de capacitate.

În ceea ce privește combustibilul, prețul mediu european al motorinei a crescut cu 0,66% în trimestrul al patrulea din 20925 față de al treilea.

Taxele de drum devin o componentă tot mai importantă a costului total de exploatare a camioanelor, în țări precum Austria și Ungaria ele depășind deja costurile cu combustibilul. Din analiza Upply, Ti și IRU mai aflăm că estimările legate de dobânzile din Europa în 2026 sunt de creștere ușoară, determinată de o redresare moderată a cererii europene.

Costurile operaționale au adăugat deci presiune în sensul creșterii tarifelor din contracte. Datele Comitetului Național Rutier din Franța arată că exploatarea unui camion de 40 t pentru transport pe distanțe lungi a costat mai mult în ultimul trimestru din 2025 deoarece, în afară de prețul motorinei, au crescut costurile cu șoferii – cu 1,28%, față de o creștere de 1,22% în trimestrul anterior, deși sunt încă sub nivelurile din 2024 – și costurile pentru finanțare și asigurări, cu 4,23%.

În aceste condiții, indicele care măsoară starea de spirit a antreprenorilor din transportul rutier de marfă a scăzut cu 2,0 puncte față de trimestrul al treilea, ceea ce arată că spre final de an a mai scăzut optimismul legat de evoluția tarifelor.

Date fiind turbulențele geopolitice de la început de 2026, autorii raportului cred că va fi interesant de văzut dacă așteptările de creștere pot fi menținute.

În perioada imediat următoare un euro mai puternic și o energie mai ieftină ar urma să stimuleze consumul și să pună astfel presiune în sensul creșterii tarifelor de transport, deși creșterea salariilor reale va încetini comparativ cu 2025.

Economiile Spaniei și Italiei dau semne de încetinire, ceea ce ar putea duce la creșteri mai mici ale tarifelor spot pentru cursele legate de aceste piețe. Economia Germaniei se așteaptă să-și revină considerabil, iar economia Franței se așteaptă să aibă creștere de 0,9% în 2026, potrivit Eurostat. În ceea ce privește prognozele Comisiei Europene, creșterea în UE27 este așteptată să fie de 1,4% în 2026, astfel că este posibilă o creștere moderată a tarifelor de transport pe măsură ce cererea se va redresa.

Cătălina Crăciun, Managing Consultant, Horváth România, a explicat că, în ultimii ani, tot mai multe organizații au constatat că dificultățile majore nu mai provin din „greșeli” punctuale, ci dintr-un context economic care funcționează după reguli diferite față de cele pe care a fost construit managementul tradițional. Schimbările legislative imprevizibile, volatilitatea valutară, presiunea tehnologică și crizele cu propagare globală rapidă nu mai sunt episoade excepționale, ci caracteristici structurale ale mediului de business.

Această realitate este surprinsă de conceptul VUCA – volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate. Deși termenul provine din mediul militar, el descrie astăzi foarte precis condițiile în care liderii economici sunt forțați să ia decizii: cu informații incomplete, sub presiune de timp și cu consecințe financiare semnificative. În acest context, valoarea nu mai este generată de planuri rigide, ci de capacitatea organizațiilor de a se adapta rapid atunci când ipotezele inițiale nu mai sunt valide.

Volatilitatea se manifestă prin șocuri rapide, cu efecte disproporționate. Globalizarea lanțurilor de aprovizionare și integrarea financiară fac ca perturbări aparent limitate să genereze blocaje majore. Restrângerea accesului la finanțare, creșterea costului capitalului sau tensiunile valutare se transmit rapid în economie, afectând sectoare întregi. Stabilitatea a devenit excepția, nu regula.

Incertitudinea accentuează această presiune prin dispariția predictibilității. Modelele bazate pe proiecții liniare devin insuficiente într-un mediu în care cererea, reglementările sau comportamentul consumatorilor se pot schimba peste noapte. Industrii precum turismul, HORECA sau retailul local au trecut rapid de la ajustări marginale la întrebări fundamentale privind continuitatea. În acest cadru, avantajul competitiv nu mai aparține celor care „prevăd corect”, ci celor care pot reacționa coerent la realități noi.

Complexitatea adaugă un nivel suplimentar de dificultate. Interdependențele economice, politice și sociale depășesc capacitatea tradițională de management. Decizii aparent bine intenționate – de la politici monetare la regimuri de sancțiuni – produc efecte neliniare, cu impact întârziat asupra inflației, dobânzilor și stabilității financiare. Sectoarele cu expunere sistemică ridicată, precum energia, industria sau logistica, resimt aceste efecte cel mai acut.

Ambiguitatea completează tabloul VUCA prin discrepanța dintre intenție și rezultat. Organizațiile declară obiective ambițioase de transformare, dar rămân blocate în structuri, procese și sisteme legacy. Digitalizarea, automatizarea sau utilizarea inteligenței artificiale intră frecvent în conflict cu constrângeri legale, culturale sau operaționale, generând confuzie și blocaje în execuție.

În România, aceste caracteristici sunt amplificate de factori locali: instabilitate legislativă, deficit de forță de muncă, birocrație și infrastructură deficitară. Multe companii sunt încă dependente de o singură persoană-cheie, în loc să fie susținute de mecanisme solide de guvernanță și adaptare. Într-un mediu VUCA, acest model devine un risc structural, cu efecte directe asupra valorii companiei și costului finanțării.

În acest context, rolul consultantului nu este acela de a oferi „rețete”, ci de a aduce claritate într-un mediu dominat de incertitudine. Prin scenarii alternative, procese robuste și o perspectivă obiectivă, consultanța ajută organizațiile să reducă riscurile sistemice și să își accelereze capacitatea de reacție. În perioade de instabilitate, consultanța nu este un lux, ci un instrument de control, reziliență și captare a valorii într-o economie imprevizibilă.