Sezamo l-a numit pe Michael Kaiser în funcția de Country Lead pentru România, începând din noiembrie. Decizia reflectă angajamentul pe termen lung al companiei față de piața locală și susține dezvoltarea unei oferte de retail alimentar mai bine adaptate nevoilor din România.
Michael Kaiser are peste 25 de ani de experiență în retail și operațiuni, iar în ultimii patru ani a contribuit activ la dezvoltarea Sezamo în România. În rolul de Country Lead, va coordona strategia și execuția locală, concentrându-se pe livrări fiabile, un sortiment adaptat pieței locale și o experiență de cumpărare mai fluentă și mai simplă pentru clienți.
„Nu este o schimbare de direcție, ci o continuare”, a declarat Michael Kaiser, Country Lead Sezamo România. „În ultimii patru ani am contribuit la construirea Sezamo în România, cu un focus constant pe prospețime, calitate și încrederea clienților. Rolul meu este acum să consolidăm aceste baze și să facem cumpărăturile online de zi cu zi și mai fiabile și mai relevante, în timp ce aprofundăm colaborarea cu producătorii locali.”

La nivel de grup, Sezamo continuă să beneficieze de un leadership comercial și de marketing puternic.
„În timp ce leadershipul local este consolidat, continuitatea rămâne esențială”, a precizat Olin Novák, Chief Revenue Officer al Rohlik Group. „Continui să coordonez strategia comercială și de marketing a grupului în toate piețele, inclusiv în România. Acest lucru asigură o propunere de valoare consecventă, schimb de bune practici și un focus puternic pe client, oferind în același timp echipelor locale autonomia necesară pentru a reacționa rapid la specificul pieței.”
Compania Sezamo îmbină decizia locală cu expertiza centrală pentru a transforma îmbunătățirile operaționale și comerciale în valoare și servicii mai bune pentru clienți. Schimbarea de leadership face parte din strategia Rohlik Group de a consolida funcțiile centrale și de a investi în lideri locali puternici, susținând o dezvoltare sustenabilă și orientată spre piață.
Supermarketul online Sezamo oferă peste 16.000 de produse, de la alimente proaspete de la fermieri autohtoni și artizani locali, până la branduri internaționale. Compania își extinde constant oferta de produse de bază, pentru cumpărături complete la prețuri competitive, livrate dintr-un depozit modern de 12.000 mp din nordul Bucureștiului, dotat cu spații cu temperatură controlată, care permit păstrarea produselor în condiții cât mai bune și la costuri reduse de energie.
Piața imobiliară din România a încheiat anul cu evoluții care se aliniază în mare măsură cu previziunile Colliers prezentate în raportul său „Top 10 predicții 2025”. Anumite riscuri macroeconomice prevăzute la începutul anului – încetinirea economică, instabilitatea politică și slăbirea cererii externe – s-au materializat, exercitând un impact negativ asupra anumitor sectoare. Cu toate acestea, alte segmente, în special piața industrială, au depășit așteptările și ar putea atinge niveluri record, subliniind atractivitatea României pentru operațiunile logistice și de producție.
„În așteptarea raportului deja tradițional privind tendințele noului an, pe care urmează să îl lansăm în aproximativ o lună, ne-am propus să evaluăm cât de bine s-au aliniat previziunile noastre cu evoluțiile reale ale anului 2025. Per ansamblu, direcția anticipată a fost corectă, chiar dacă amploarea unor schimbări a depășit așteptările inițiale – în bine sau în rău. De exemplu, estimam o temperare a dinamicii economiei, la puțin peste 2%, însă pare că vom încheia anul mai degrabă în jurul valorii de 1%. Această evoluție a fost influențată de un context politic intern instabil, de cererea externă destul de slabă și de măsurile de corecție fiscală – factori pe care îi anticipasem încă de la începutul anului.”, a explicat Laurențiu Lazăr, Managing Partner la Colliers România.
Anumite evoluții erau previzibile, cum ar fi mediul geopolitic volatil sau aderarea României la spațiul Schengen, însă adevărata provocare pentru 2025 a fost capacitatea pieței de a se adapta la schimbări rapide și imprevizibile. Proiecțiile Colliers privind vulnerabilitatea economiei la cererea externă, deficitul fiscal ridicat și instabilitatea politică au fost validate, acești factori amplificând încetinirea economică. În schimb, dezvoltarea infrastructurii nu a fost la înălțimea așteptărilor: întârzierile legate de atragerea banilor europeni și reducerea resurselor financiare au încetinit semnificativ progresul proiectelor, deviind substanțial de la proiecțiile inițiale.
În ceea ce privește piața birourilor, consultanții Colliers au prevăzut pentru acest an un peisaj complex – o previziune care s-a confirmat în mare măsură. Incertitudinile economice și politice, combinate cu prudența companiilor în luarea deciziilor pe termen lung, au limitat cererea nouă și au menținut volumul tranzacțiilor la un nivel redus. În același timp, disparitatea dintre clădirile moderne și eficiente situate în locații de primă clasă și cele cu specificații tehnice învechite a devenit din ce în ce mai pronunțată. În absența unei noi oferte, spațiile existente în clădirile competitive devin din ce în ce mai rar. Această polarizare confirmă direcția identificată de consultanții Colliers la începutul anului.
„În cazul spațiilor industriale am fost, de fapt, mai conservatori decât realitatea. Ne așteptam la un an ușor temperat, deși în continuare foarte bun, mai ales față de perioada pre-pandemie, pe fondul unei cereri externe mai slabe. În realitate, dacă ritmul din primele trei trimestre s-a menținut și în ultimele luni, 2025 s-ar putea încheia la un nivel record. Concentrarea mai mare a tranzacțiilor din domeniul logisticii sugerează că anul a adus în centrul atenției mai degrabă chiriași care se orientează către povestea consumatorului român, care a fost foarte de succes în ultimii ani.”, a clarificat Silviu Pop, Director ECE & România Research la Colliers.
Sectorul industrial a fost identificat drept cel mai dinamic segment al pieței imobiliare, creșterea sa fiind susținută de o cerere solidă, relocări de activitate și interesul companiilor de a se extinde în România – tendințe deja evidente în raportul din ianuarie.
Dezvoltarea pieței de retail este în concordanță cu previziunile Colliers, care a estimat o creștere pentru 2025 de aproximativ 200.000 mp a spațiului comercial, depășind rata medie de creștere din ultimul deceniu. Această amploare a dus stocul total de spații comerciale moderne peste pragul de 5 milioane mp, marcând o etapă importantă în maturizarea pieței. Creșterea cheltuielilor de consum, în special pe segmentele de fashion și încălțăminte, alături de proiecte majore de expansiune, precum Mall Moldova Iași și reconfigurarea Agora Arad, susțin dinamica pozitivă a sectorului. În același timp, interesul dezvoltatorilor pentru park-urile de retail din orașele mai mici indică faptul că România rămâne insuficient deservită în ceea ce privește densitatea de retail în comparație cu piețele învecinate, sugerând un potențial substanțial de creștere pentru anii următori.
Piața rezidențială s-a dezvoltat în conformitate cu așteptările, cererea rămânând stabilă și prețurile locuințelor continuând să crească, în ciuda ratelor ridicate ale dobânzilor și a unui mediu economic mai slab. În marile orașe, prețurile locuințelor au crescut cu 60% până la 100% în ultimii șase ani, diminuând opțiunile de locuințe accesibile în zonele centrale. În București, reducerea la jumătate a autorizațiilor de construire a limitat oferta de locuințe noi, exercitând o presiune suplimentară asupra prețurilor. În ciuda constrângerilor persistente în materie de creditare și a reducerii accesibilității în urma majorării TVA-ului din vară, volumul tranzacțiilor a rămas relativ ridicat, orașe precum Cluj înregistrând chiar o creștere. Cererea de închiriere a crescut, deoarece tot mai mulți cumpărători amână achizițiile, așteptând stabilizarea condițiilor de finanțare. Pe termen mediu, o scădere a ratelor dobânzilor ar putea relansa ritmul de creștere pe o piață deja afectată de deficitul structural de locuințe.
Singura tendință care nu s-a concretizat în 2025 a fost întoarcerea românilor din diaspora. Datele din 2024 indică o scădere a numărului de persoane care se stabilesc în România, o evoluție probabil atribuibilă calității inferioare a serviciilor publice și administrative în comparație cu țările occidentale.
„Este puțin probabil ca situația să se fi îmbunătățit în 2025, astfel că doar reforme accelerate și consecvente ar putea crea premisele unei reveniri mai ample a românilor din străinătate”, subliniază Silviu Pop.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit