retail Archives - Pagina 50 din 147

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și-a reafirmat rolul de organizație strategică în cadrul economiei României, Cristina Chiriac fiind desemnată în unanimitate pentru un al treilea mandat în funcția de președinte. Prin validarea noului Consiliu Director și a structurilor teritoriale județene, alegerea coincide cu consolidarea poziției confederației patronale din România, cu 31 de sucursale județene active, marcând o etapă decisivă de maturitate pentru organizație.

„Sunt onorată de încrederea acordată și le mulțumesc colegilor din Consiliul Director pentru sprijinul constant și pentru angajamentul cu care au contribuit la transformarea CONAF într-o voce puternică la nivel național. Ne așteaptă un mandat în care să consolidăm ce am construit, să inovăm și să accelerăm proiecte cu impact real pentru România. Ceea ce ne definește este structura de leadership, capacitatea de a aduce soluții concrete pentru mediul de afaceri și pentru societate.”, a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Noul Consiliu Director al CONAF este format din lideri recunoscuți ai mediului de afaceri și ai societății românești, reprezentând sectoare cheie precum fiscalitate, real estate, retail, tehnologie, energie, investiții și educație. Echilibrul de gen, expertiza complementară și perspectivele diverse caracterizează această echipă de conducere: Cristina CHIRIAC (Flori de IE), Daniela NUŢĂ (AbilityHUB), Nicoleta MUNTEANU (Kids in Business), Anca DAMOUR (DCraig Real Estate si ELI Parks), Hildegard BRANDL (UNITH2B), Daniela MARIŞCU (AquaticaExperience), Theodora POPA (Transavia Group), Marius GHENEA (Catalyst România), Tatian DIACONU (Real Estate & Urban Regeneration), Gabriel BIRIŞ (Biriș Goran SPARL), Ionuţ ARDELEANU (Auchan România), Görkem ORAN (Edenred România), Dan OROS (Google Central and Eastern Europe).

Noua structură națională își propune să accelereze dezvoltarea României prin inițiative cheie, precum promovarea incluziunii și egalității de șanse (cu accent pe consolidarea rolului femeilor în economie), sprijinirea educației prin programe inovatoare pentru tineri, accelerarea digitalizării și inovării pentru competitivitatea afacerilor, precum și dezvoltarea parteneriatelor public-private pentru politici economice predictibile și sustenabile.

„Am reunit în Consiliu Director lideri care acoperă întreaga arhitectură a economiei: de la capital, investiții și fiscalitate, până la retail, agricultură, digitalizare și sustenabilitate. Această diversitate nu este întâmplătoare, ci esența forței noastre: ne putem adapta rapid, putem gândi soluții complexe și putem crea conexiuni între domenii aparent diferite. Echilibrul de gen din Consiliul nostru Director este un mesaj clar – dezvoltarea economică are nevoie de leadership inclusiv, iar România poate câștiga prin această complementaritate.”, a completat Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Sucursalele CONAF: leadership local cu impact real

În paralel, au fost alese structurile de conducere ale celor 31 de sucursale județene, menite să asigure transpunerea la nivel local a viziunii naționale.

„Consiliul Director și rețeaua de sucursale funcționează ca un mecanism unic: expertiza la nivel central se combină cu dinamica comunităților locale. Această sinergie va genera impact real, măsurabil, în economie și în viața oamenilor.”, a subliniat Cristina Chiriac.

Sub conducerea Consiliului Director anterior, CONAF a implementat mai multe programe de referință, recunoscute și premiate la nivel național și european. „Pactul pentru Tineri” – inițiativă dedicată reducerii abandonului școlar și orientării profesionale – a fost potențat de campania „Clasa M. Clasa Mamelor Minore”, care a scos în lumină provocările complexe cu care se confruntă tinerele mame în parcursul lor educațional (exclusiune, lipsa resurselor, birocrație, stigmatizare) și a generat un dialog social și legislativ. Campania a fost recunoscută cu două premii la PR Awards 2023, la categoriile Public Affairs & Advocacy & Lobby și Organizații non-guvernamentale, Societate civilă, și a obținut GOLD Award la categoria PR For Good în cadrul competiției COMMA prima competiție de creativitate și strategie în Comunicare și PR din România și Republica Moldova.

În plus, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”, care s-a desfășurat în 26 de județe, a transformat educația antreprenorială într-o experiență vie, practică și motivantă pentru o nouă generație. În cele trei ediții de până acum, programul a obținut rezultate semnificative: 34.000 de elevi au participat la cursuri de educație antreprenorială, 3.500 de elevi de liceu s-au implicat în scrierea de proiecte, iar 553 de planuri de afaceri au fost înscrise în competiții. Impactul programului a fost susținut de o infrastructură educațională extinsă – care acoperă 64 de localități, 378 de licee și 488 de profesori coordonatori – precum și îndrumării, jurizării și motivării oferite de peste 1.000 de antreprenori, consolidând astfel legătura dintre școală și mediul real de business.

Executivii din Europa Centrală și de Est (CEE) își stabilesc pentru 2025 prioritățile orientate spre digitalizare și reducerea costurilor, pe fondul inflației persistente și al lipsei de forță de muncă. Regiunea CEE nu mai este „în recuperare” față de Vestul Europei, ci se repoziționează activ prin relocarea industrială aproape de piețele țintă și investițiile publice strategice, potrivit studiului „CxO Priorities”, intitulat „Fundamentals: The New Strategic Advantage – Navigating Trade Conflicts and Tech Disruptions” și realizat de Horváth, compania internațională de consultanță în management, prezentă pe piața românească din 2005. Tendințele identificate conturează agenda corporativă a anului 2025, marcând redefinirea rolului regiunii în peisajul economic european.

Expansiunea internă și investițiile strategice remodelează modelul economic al CEE, dar dependența de Germania și instabilitatea regională rămân principalele provocări. Companiile din servicii prioritizează transformarea digitală, în timp ce producătorii pun accent pe optimizarea costurilor și structurile de profit. Această diferență arată o reorientare generală către productivitate, reziliență și modernizarea lanțurilor valorice. În timp ce producătorii urmăresc creșterea volumelor pentru a onora contractele, firmele de servicii mizează pe strategii de preț și oferte cu valoare adăugată pentru a-și proteja marjele. Majoritatea companiilor își consolidează stabilitatea și creșterea controlată (38%), iar diversificarea rămâne o abordare secundară (16%), reflectând o atitudine prudentă și focus pe competențele de bază.

Riscuri macroeconomice și investiții în AI

Principalele riscuri macroeconomice pentru companiile din CEE sunt inflația, deficitul de personal calificat (43% în producție și 49% în servicii) și volatilitatea ratelor dobânzilor. Dependența exporturilor de Germania fac economiile din Cehia, Slovacia și Ungaria vulnerabile, iar circa 40% dintre firmele din regiune analizează relocarea unor procese de producție mai aproape de piețele cheie pentru a reduce dependența de Asia și a limita riscurile generate de tensiunile geopolitice. Inteligența artificială este văzută ca un instrument strategic, cu potențial de a crește productivitatea estimată la 10–15%, în special în IT și digitalizare (20%), operațiuni (19%) și vânzări (18%), pe termen de trei ani, urmând să treacă treptat la procese administrative și operaționale.

Grade diferite de optimism între industrii

Sectorul serviciilor este mai optimist privind creșterea marjelor profitului operațional (EBIT). Totodată, sectorul de producție resimte presiunea costurilor ridicate și a lanțurilor de aprovizionare. Cele mai pesimiste industrii sunt cea petrolieră și chimică, alături de producția de automobile, unde optimismul cel mai ridicat se regăsește în industria producătoare de automobile și cea de automatizări industriale, alături de servicii financiare și energie. În 2025, majoritatea companiilor din CEE planifică expansiunea în privința forței de muncă, cu cele mai mari creșteri în energie (+8%) și construcții (+5%) și în sectorul de producție și cel al serviciilor. Telecomul se așteaptă la stagnare a angajărilor (0%), precum și segmentul de automotive la o scădere a angajărilor (-2%).

Deși sustenabilitatea și inovația ocupă locuri secundare în topul priorităților directorilor executivi (respectiv locul 9 și 10), aceasta rămâne ferm pe agenda de lucru chiar și în contextul dificultăților economice, ceea ce indică o orientare pragmatică asupra rezilienței operaționale pe termen scurt: 73% dintre companiile din CEE își mențin angajamentele de „net zero” sau intenționează să le îndeplinească înainte de termen, comparativ cu 82% la nivel global.

„Companiile din CEE se confruntă simultan cu presiuni inflaționiste și lipsa de talente, dar și cu oportunități majore prin digitalizare și AI. Regiunea are premise solide pentru o creștere rezilientă, susținută de cererea internă și de investiții locale. Totuși, dependența de Germania și incertitudinile geopolitice rămân riscuri majore, ceea ce face urgentă diversificarea și consolidarea lanțurilor valorice regionale. Cei care transformă aceste provocări în agilitate strategică și inovație vor câștiga un avantaj competitiv puternic în anii următori.”, a subliniat Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.

Raportul detaliat asupra regiunii CEE din cadrul studiului „CxO Priorities 2025” realizat de Horváth a fost elaborat în perioada mai-iunie 2025. Au fost chestionați 130 de CEOs și CFOs din opt țări, din Europa Centrală și de Est, din industrii precum energie, producție, automotive, retail, tehnologie și servicii financiare. Raportul face parte dintr-o analiză globală mai amplă, care a implicat peste 1.000 de respondenți din 33 de țări.