Conform European E-Commerce Report 2025, comerțul electronic din România este așteptat să atingă 3,5% din PIB în 2025, consolidându-și poziția printre primele zece state membre ale UE în ceea ce privește ponderea E-GDP. România ocupă locul nouă la nivel european și locul trei în Europa Centrală și de Est, fiind devansată doar de Polonia și Cehia.
„Suntem în Top 10 și avem șansa să valorificăm acest potențial prin sprijinirea digitalizării IMM-urilor și prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru magazinele românești.”, a precizat Cristi Movilă, Președinte ARMO.
Raportul pe 2025 arată că s-a generat un impact economic extins în comerțul online din România, ceea ce stimulează dezvoltarea serviciilor poștale și de curierat, a software-ului, a publicității digitale și chiar a producției locale de bunuri.
„Comerțul online nu mai este doar conveniență pentru consumatori, ci un motor real de creștere economică și fiscală, care conectează România la Piața Unică europeană”, a completat Cristian Pelivan, Director Executiv ARMO.
Provocări și oportunități pentru 2025:
• Digitalizarea IMM-urilor – Doar 12% dintre IMM-urile românești vând online, sub media europeană; fiind necesare programe dedicate.
• Condiții echitabile de piață – Comerțul extracomunitar exercită presiune asupra retailerilor români; ARMO sprijină punerea în aplicare a reformelor Codului Vamal al UE și a principiilor level playing field.
• Tehnologii emergente – AI a fost deja aplicată în domeniul conținutului, al suportului pentru clienți și al previziunilor privind stocurile.
• Logistică verde și sustenabilitate – Oportunități de dezvoltare a rețelelor de lockere, a flotelor de vehicule electrice și de integrare a mecanismelor SGR în comerțul online.
La nivel european, tendințele cheie identificate în studiu includ: sprijinirea IMM-urilor în transformarea digitală, stabilirea unor reguli echitabile pentru toți jucătorii, investiții în logistică verde și simplificarea procedurilor administrative (facturare electronică, raportări integrate).
European E-Commerce Report 2025 a fost întocmit de Ecommerce Europe și EuroCommerce pe baza contribuțiilor asociațiilor naționale de e-commerce din peste 25 de țări, inclusiv ARMO. Mai multe detalii despre acest studiu de cercetare va prezenta ARMO cu ocazia Zilei Comerțului Electronic, pe 15 octombrie 2025.

Bucureștiul continuă să fie lider la nivel național în transformarea fostelor platforme industriale, datorită dimensiunii mari a pieței și numărului de situri disponibile. Conform Cushman & Wakefield Echinox, capitala a generat cele mai multe tranzacții cu terenuri, iar investitorii se îndreaptă spre proiecte cu funcționalități mixte – retail, birouri și rezidențial.
Printre cele mai mari proprietăți vândute în ultimii ani s-au numărat platformele Rocar (~21 ha), Roca Preciziei (~12 ha), Helitube (Colentina, ~8,9 ha), Muntenia (fabrica de ulei de lângă Parcul Carol, ~5,7 ha), Antrefrig (~5,7 ha), Titan Mar (Șoseaua Progresul, ~4,5 ha) sau Atlas (Pipera, ~2,9 ha), majoritatea fiind achiziționate de investitori pentru proiecte viitoare de anvergură.
Dezvoltatorii locali și internaționali – precum Prime Kapital, One United Properties, Forte Partners, Speedwell, Prima Development sau Hils Development – au în derulare noi proiecte de regenerare urbană pe foste platforme industriale din București.
Situate în diverse părți ale orașului, cu potențial de dezvoltare diferit, aceste platforme sunt exploatate cu atenție de cumpărători, care au anunțat că vor construi proiecte de birouri, locuințe sau proiecte de retail.
Această tendință de reconversie se răspândește rapid și în alte orașe importante din țară. În Cluj-Napoca, proiecte precum Transilvania Mall (dezvoltat de Prime Kapital pe fosta platformă Cesarom), Rivus City (pe platforma Carbochim) și proiectul anunțat de Hexagon pe terenul Tehnofrig sunt o dovadă a potențialului uriaș al acestor amplasamente pentru dezvoltări cu funcționalități multiple.
În Timișoara, cele mai multe platforme industriale vechi au fost transformate în centre comerciale și clădiri de birouri, în timp ce proiecte precum Spumotim sau renovarea parcului 1 Iunie ar putea conduce la noi dezvoltări semnificative.
În Iași, Prime Kapital dezvoltă proiectul Silk District și a finalizat Mall Moldova – cel mai mare centru comercial din afara Bucureștiului – ambele bazându-se pe reconversia unor platforme industriale.
În centrul orașului Brașov, cel mai amplu proiect imobiliar a fost construit printr-un proces de regenerare urbană a unei foste platforme Tractorul de 100 de hectare, iar în Constanța, Iulius Group reconvertește fosta platformă Oil Terminal într-un ansamblu urban integrat.
În aceste orașe, presiunea pe terenurile disponibile și cererea de dezvoltare determină tendința de conversie a fostelor spații industriale în destinații moderne.

Ștefan Oprea, consultant Land Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Reconversia platformelor industriale reprezintă în continuare una dintre cele mai mari oportunități de investiții imobiliare. Pe lângă activele ce au fost deja achiziționate și pe care sunt în derulare proiecte imobiliare, există în prezent pe piață un număr important de platforme disponibile la vânzare. Oferta este diversă, proprietățile având suprafețe care pornesc de la câteva mii de metri pătrați, și pot ajunge la zeci de hectare, reprezentând astfel un nivel ridicat de atractivitate pentru mai multe tipuri de investitori. Pe lângă centrele regionale, am observat recent un interes și pentru alte orașe precum Craiova sau Arad, care ar putea genera în perioada următoare tranzacții semnificative”.
Atunci când se evaluează potențialul de dezvoltare, fostele platforme industriale au avantajul unei poziții centrale sau periurbane cu acces facil la infrastructură și o suprafață generoasă pentru construirea de proiecte integrate.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit